Cele 11 schimbări recente importante la legislația prevenirii spălării banilor. Tu știai de ele?

Modificările au fost introduse, în ultima perioadă, prin mai multe acte normative, toate modificând Legea nr. 129/2019 (mai exact, cadrul legislativ general aplicabil în domeniul prevenirii spălării banilor și a faptelor de terorism).

Noi obligații pentru firme și noi unelte pentru autorități prin care să urmărească activitatea (bancară) ale primelor 

1. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va administra un registru unde vor apărea informații despre conturile bancare ale tuturor firmelor înregistrate în România. În acel registru vor apărea detalii precum IBAN-ul contului sau datele de identificare ale firmei ce deține contul respectiv. Mai mult, atât timp cât contul va fi deschis, informațiile vor fi păstrate în registrul menționat mai sus. În concret, însă, registrul respectiv nu este, deocamdată, operațional, urmând ca ANAF să adopte norme de punere în aplicare în acest sens.

2. Entitățile raportoare determinate de Legea nr. 129/2019 (cum sunt avocații, contabilii sau notarii) sunt nevoite să obțină informații suplimentare despre partenerul de afaceri. Obligația propriu-zisă le impune entităților raportoare să se asigure că partenerul de afaceri și-a îndeplinit obligațiile de declarare a beneficiarului real (dacă trebuie să le îndeplineacă) și, astfel, să obțină din registrele publice dovada înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale ale beneficiarilor reali.

3. În acest context, s-a modificat regimul accesării registrelor beneficiarilor reali de la Registrul Comerțului și Ministerul Justiției. De acum, orice persoană poate să obțină informații din astfel de registre, fără să fie nevoită să demonstreze un interes legitim (oricum, în situația de mai sus, interesul exista).

4. O nouă obligație a apărut și pentru firmele ce fac tranzacții de cel puțin 10.000 de euro în numerar, prin vânzarea de bunuri. Astfel de firme trebuie să desemneze o persoană responsabilă cu îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 129/2019.

5. S-a înăsprit regimul investigării tranzacțiilor suspecte, de către autorități. Astfel de tranzacții se referă, în esență, la cele care prezintă riscuri ridicate de spălare de bani sau de finanțare a terorismului. De acum, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor poate să investigheze asemenea tranzacții și din oficiu, deci nu trebuie să aștepte să îi fie raportate asemenea tranzacții de către entitățile ce, oricum, sunt obligate să o facă.

6. Au fost aduse în sfera de aplicare a Legii nr. 129/2019 și criptomonedele. Astfel, și furnizorii de servicii legate de criptomonede sunt obligați, de acum, să identifice tranzacții suspecte și să le raporteze autorităților, de exemplu.

Schimbări importante în privința declarației privind beneficiarul real

7. Declarația privind beneficiarul real nu mai trebuie depusă, în toate cazurile, anual. Probabil cea mai importantă schimbare în privința acestei obligații este că firmele ce sunt ținute să depună declarația privind beneficiarul real nu mai trebuie să o facă anual, dacă de la ultima depunere nu are loc nicio schimbare. Ele vor depune o altă declarație doar dacă are loc o asemenea schimbare.

8. Un alt avantaj este că, de acum, este posibilă depunerea declarației privind beneficiarul real și de la distanță. Mai exact, firmele pot să trimită declarația privind beneficiarul real prin poștă sau curier ori online (dar care trebuie semnată electronic), nefiind absolut obligatorie deplasarea la Registrul comerțului.

9. Pentru a facilita accesul la informațiile de identificare a beneficiarului real, acesta are o obligație de a furniza firmei în care participă datele relevante. Obligația îi vizează direct pe beneficiarii reali și neconformarea poate atrage sancțiuni de până la 150.000 de lei, dacă vorbim de persoane fizice, sau aceeași amendă, dar majorată cu 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de amendare, dacă e vorba de persoane juridice.

10. Unele firme scapă de obligația de a depune declarația privind beneficiarul real, dacă îndeplinesc anumite condiții. Exceptarea se aplică pentru acele firme compuse exclusiv din din asociați persoane fizice, atunci când aceștia sunt singurii beneficiari reali. Însă Registrul Comerțului tot va completa, în cazul unor asemenea firme, Registrul privind beneficiarii reali, doar că se va folosi de documentele pe care le are la îndemână pentru a face acest lucru.

11. Organizațiile nonguvernamentale, în schimb, nu beneficiază de avantaje similare celor de mai sus. Cu alte cuvinte, ONG-urile sunt nevoite și la acest moment să depună, anual, declarația privind beneficiarul real, de exemplu. Există în lucru, însă, un proiect de lege în Parlament, prin care să se înlăture și în privința ONG-urilor obligația anuală de depunere a declarației privind beneficiarul real sau să se înlăture complet acestă obligație, dacă membrii ONG-urilor sunt doar persoane fizice.