Raportul publicat pe site-ul CE precizează că, în 2019, la nivelul Uniunii Europene (UE), mai mult de jumătate din procedurile de infringement au fost legate de transpunerea tardivă a directivelor, deși numărul acestora a scăzut ușor (de la 419 de cazuri în 2018 la 406 în 2019). În comparație, cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din ultimii cinci ani a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri).
În afară de cazurile de infringement apărute în anii anteriori, România a fost acuzată că nu și-a îndeplinit obligațiile în 38 de cazuri noi în 2019. Iată distribuirea lor pe domenii (click pe grafic pentru detalii):
Printre cazurile de infringement asupra României, se află:
- neasigurarea protecției adecvate a habitatelor și speciilor de interes în UE, prin desemnarea ariilor de protecție naturală din cadrul rețelei NATURA 2000;
- întârzieri în implementarea Regulamentului de Geo-blocare, prin lipsa emiterii măsurilor și mecanismelor pentru protecția consumatorilor;
- neasigurarea că instalațiile din cadrul Directivei de Emisii Industriale operează cu permise adecvate;
- nefurnizarea informațiilor despre operatorii și serviciile esențiale identificate de legislația UE pe tema securității rețelelor și sistemelor informatice;
- încălcarea competenței exclusive a UE în schimbul automat de ADN, amprente digitale și date de înmatriculare a vehiculelor;
- transpunerea incorectă a Directivei privind combaterea abuzului sexual și a exploatării sexuale a copiilor;
- eșecul constant în monitorizarea poluării aerului, așa cum este cerută de legislația UE.
Cu toate acestea, România este întrecută la cazuri de infringement de Bulgaria, Grecia și Cipru. Iată situația la nivelul întregii uniuni:
Deși România a intrat în legalitate în unele dintre cazurile mai vechi, la finalul lui 2019 tot mai avea deschise 64 de cazuri.
Cu toate că numărul de cazuri deschise de infringement a rămas stabil în ultimul an, numărul de noi cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a crescut cu peste 20% față de anul precedent. Luxemburg, Estonia și Lituania au înregistrat cele mai puține cazuri noi de transpunere incorectă sau de aplicare incorectă a legislației UE în 2019, în timp ce Spania, Italia și Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri.
În ceea ce privește cazurile de transpunere tardivă, Bulgaria, Belgia, Grecia și Cipru au înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi deschise împotriva acestora, în timp ce împotriva Danemarcei, Italiei și Lituaniei au fost deschise cele mai puține cazuri.
Există și o veste bună: a scăzut numărul de plângeri depuse de public în 2019, contra României, față de anii anteriori (click pe grafic pentru detalii):
Pe domenii, iată situația plângerilor noi din 2019 depuse de public contra României (click pe grafic pentru detalii):
Raportul CE mai trece în revistă și activitatea Curții Europene de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Cu toate că, în 2019, CJUE nu a emis nicio hotărâre menită să schimbe legislațiile naționale, aceasta a făcut o interpretare a legislației (hotărâre preliminară) privitoare la zborurile aeriene:
“Suma compensatorie prevăzută de legile UE, în cazurile de refuz al îmbarcării sau anularea zborului, nu este menită să compenseze daune precum pierderi de venituri sau acele daune pot fi subiectul unor compensări ulterioare. În caz de refuz al îmbarcării, este responsabilitatea companiei aeriene să le ofere pasagerilor informațiile complete despre dreptul lor de rambursare sau re-rutare. Pasagerii nu au obligația de a contribui activ la căutarea acelor informații”, se precizează în raportul CE.
Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a asigurat aplicarea dreptului UE în 2019 și performanțele statelor membre în diverse domenii de politică. Raportul a fost publicat în 31 iulie 2020 și poate fi consultat pe site-ul CE.
Comentarii articol (1)