avocatnet.ro 
Articol scris de Mihai Petre, Partener Asociat, Asistență Fiscală și Juridică, EY România
Una dintre măsurile avute în vedere, cu efect imediat, este direcționarea mărfurilor care sunt importate prin birourile vamale de frontieră către birourile vamale de interior, aflate în raza de activitate a sediului importatorului. La nivelul birourilor vamale de frontieră se vor efectua, cu prioritate, formalitățile de import pentru mărfuri vrac, perisabile, grupaje sau a celor ce se supun contingentelor tarifare.
În plan secundar, ca soluție optimă, operatorii economici sunt încurajați să aplice pentru utilizarea procedurilor simplificate de vămuire. Mai precis pentru: (1) vămuire la domiciliu sau (2) vămuire centralizată disponibilă pentru cei care dețin certificarea AEO.
La nivelul României, în prezent, procedurile simplificate de vămuire sunt utilizate într-o pondere foarte mică, de 10% față de 65.57%, media în UE. Ceea ce înseamnă că aproximativ 1 milion de declarații vamale sunt depuse anual în procedură normală, pe hârtie, împreună cu setul de documente aferent. Utilizarea simplificărilor vamale poate reduce de 5 sau chiar 10 ori acest număr, cu ajutorul declarațiilor recapitulative, așa cum detaliem mai jos.
Ce presupune vămuirea la domiciliu?
Pe scurt, vămuirea la domiciliu permite sosirea mijlocului de transport direct la depozitul de destinație, fără drumuri către biroul vamal. Controlul vamal și liberul de vamă se realizează direct la depozitul/sediul importatorului cu implicare minimă din partea funcționarilor vamali. Dacă utilizează o astfel de procedură, importatorii pot beneficia de amânarea plății TVA în vamă la import, respectiv să înregistreze TVA prin mecanismul taxării inverse evitând astfel prefinanțarea TVA. De asemenea, plata taxelor la import se va face cumulat (pentru o perioadă anterioară de 30 de zile) în momentul depunerii unei singure declarații vamale globale. Aceasta poate fi utilizată și în cazul exporturilor de mărfuri, liberul de vamă la export fiind obținut direct la locul de încărcare, fără drumuri către birourile vamale. În contextul crizei COVID-19, vămuirea la domiciliu permite diminuarea interacțiunii între personalul importatorului și funcționarii vamali.
Vămuirea centralizată la nivel național
Procedura le permite operatorilor economici care dețin certificarea AEO (i.e. atât importatorul, cât și reprezentantul vamal al acestuia) să depună declarația vamală (de import sau de export) la un singur birou vamal, respectiv cel responsabil de aria unde aceștia sunt stabiliți, chiar dacă mărfurile urmează să fie prezentate fizic la alte birouri vamale din țară (de interior).
Astfel, în contextul noilor măsuri de fluidizare, procedura va permite ca timpii de staționare a transportatorilor să se înjumătățească, fiind eliminată necesitatea efectuării tranzitului vamal. Până acum, transportul aștepta de două ori: o dată la intrarea în țară pentru deschiderea tranzitului, apoi la destinație pentru închiderea tranzitului și pentru vămuirea mărfurilor.
Procedura se aplică tuturor regimurilor vamale, cu excepția tranzitului. Totodată, produsele accizabile care intră sub incidența regimului de antrepozitare și a regulilor privind deplasarea/primirea în regim suspensiv de accize, precum și produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni nu pot face obiectul procedurii.
Concluzie
Reducerea timpilor de vămuire a mărfurilor este benefică pentru toți agenții economici din România, importatorii și exportatorii mai precis, și implicit pentru consumatorii finali. O zi economisită, în medie, la fiecare livrare, timp în care transportatorul așteaptă în camion în fața vămii, va produce efecte în cascadă asupra tuturor jucătorilor: distanțe mai scurte de transport, camioane care nu vor mai intra în orașele mari pentru vămuire, consum mai mic de carburant, reducerea poluării din marile
orașe.
Nivelul de utilizare a simplificărilor vamale şi gradul de familiarizare a agenților economici cu acestea atestă maturitatea procesului de vămuire a mărfurilor dintr-o țară.
O utilizare de 10% a acestora în România comparativ cu 65% media la nivelul UE ne arată că, în România, vămuirea se face încă în mod tradițional, pe hârtie, față în față cu agentul vamal la peste 1 milion de declarații. Aceeași concluzie rezultă şi din ponderea societăților certificate ca Operatori Economici Autorizați (AEO): în România avem aproximativ 200, comparativ cu Germania, de exemplu, unde sunt peste 6000.
luciancozlac