Organizația Internațională a Muncii (OIM) a întocmit și publicat de curând un Ghid practic pentru telemuncă în vremea pandemiei de COVID-19 și dincolo de aceasta. Ghidul cuprinde nu doar un ansamblu de recomandări aplicabile în varii domenii de activitate (unde e posibilă telemunca, desigur), dar și exemple concrete din care decidenții și firmele deopotrivă se pot inspira pentru adaptarea propriilor politici de telemuncă.
Desigur, în acest context, ne amintim de propria noastră reglementare pentru telemuncă - Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă - care impune numeroase aspecte ce diferențiază munca obișnuită de telemuncă (de la tipologia contractuală și până la drepturi și obligații specifice telemuncii).
Ghidul se concentrează pe următoarele chestiuni principale:
1. Bunăstarea angajaților și menținerea productivității pe timpul telemuncii. Ghidul pornește de la ideea că fiecare companie trebuie să facă o analiză internă și să vadă ce și cum trebuie implementat pentru a trece la telemuncă (sau ce politici interne ar trebui adaptate, dacă s-a trecut deja la ea).
Specialiștii OIM s-au concentrat aici pe aspectele privind organizarea muncii și timpului de muncă, pe managementul performanței, pe tot ceea ce presupune aspectul digital al telemuncii, pe comunicare, aspectele ce țin de sănătate și securitate în muncă, trainingul angajaților, dar și ceva implicații legale și contractuale (chestiuni generale, având în vedere că fiecare stat are propriul sistem legislativ și, probabil, regimul telemuncii oricum diferă într-o proporție mai mare sau mai mică de la un stat la altul). Este atins aici, de asemenea, și aspectul echilibrului dintre muncă și timpul liber - oricum un deziderat greu de atins, la modul general, în condițiile actuale, când mulți au trecut la munca de acasă, delimitarea timpului de muncă de cel personal devine tot mai dificilă, iar linia de demarcație tot mai fină.
2. Aspecte ce țin de nediscriminare în această perioadă (în special a femeilor). Este evident că munca de acasă impune, în foarte multe cazuri, o situație mai dificilă pentru femeile care trebuie să aibă grijă în acest timp și de copii, care fie nu se mai pot duce la școală, fie la grădiniță. În cazul salariatelor care trebuie să aibă grijă și de cei mici, firmele trebuie să abordeze problema ușor diferit.
3. Cultivarea încrederii și a culturii organizaționale. În considerarea faptului că angajații sunt la distanță unii de alții, de superiori ș.a.m.d., cultivarea încrederii este o chestiune deosebit de importantă în această perioadă și poate fi realizată chiar și de la distanță, iar specialiștii OIM oferă câteva exemple de chestiuni care firmele ar trebui să le facă.
4. Politici de sprijin pentru angajați la introducerea telemuncii și susținerea eficienței telemuncii - aspecte ce privesc îndeosebi statele și măsurile de adoptat la nivel de reglementare, sprijin financiar ș.a.m.d.
Util: Ajutorul promis de Guvern pentru firmele cu telesalariați, inaccesibil celor care au trecut la telemuncă doar practic, nu și în Revisal
5. Resurse și instrumente utile, studii de caz. Sunt cuprinse numeroase documente și mini-ghiduri întocmite la nivelul Organizației în aceste ultime luni de care firmele se pot folosi la construirea sau revizuirea politicilor interne privind telemunca.