Ce spune rata șomajului din România despre starea economiei

Ce spune rata șomajului din România despre starea economiei

Rata șomajului în România a ajuns la 5,4% în luna iulie. Mai exact, sunt 484 de mii de oameni care își caută loc de muncă. E o creștere de aproape un sfert față de începutul anului, ceea ce arată o deteriorare vizibilă. Însă partea bună este că e încetinire. În iulie a fost creștere de doar 0,1 puncte procentuale, adică vreo 10.000 de noi șomeri. Poate fi aici un factor tranzitoriu, prin apariția unor joburi sezoniere.

Însă se observă o diferențiere - șomajul în rândul bărbaților crește mult mai puternic. La femei rata e la 4,5%, în timp ce la bărbați este de 6,1%. În mod tradițional este o diferență, însă acum se accentuează, ceea ce poate indica că sunt afectate mai puternic industrii cu pondere mai mare a angajaților bărbați: construcții, sector energetic, segmente de manufacturier.

Nivelul de șomaj la care am ajuns nu este în sine îngrijorător. E drept că am ajuns cu șomajul la nivelul din primăvara lui 2016, înainte să apară boomul direcționat prostește de consum cu o finanțare prin deficite. Însă cotele sunt încă decente.

Inamicul ascuns al economiilor începe să lovească în țările din zona euro

Inflația zonei euro a intrat în teritoriu negativ în august: la minus 0,2% de la plus 0,4% în iulie.  Influența mare a venit dintr-o reducere considerabilă la prețurile energetice, de 7,8%. Și chiar dacă poate fi considerat un factor de volatilitate, totuși, structural, sunt probleme.

Indicele la servicii a scăzut la 0,7%, de la 0,9% în luna precedentă. Și pe toate marile categorii avem aceeași tendință.

Inflația de bază, definitorie pentru politicile monetare, a coborat abrupt de la 1,3% la 0,6%. O prăbușire care confirmă, de fapt, suspiciunea din primul moment al grozăviei pe care o traversăm - este o criză deflatorie. Și impactul nu este totuși la adevărata lui magnitudine - șomajul, care chiar și ajuns la 7,9% în zona euro, este totuși ținut în frâu prin schemele de sprijin. Când acesta se va adânci, impactul asupra consumului va crește, pe cale de consecință, și asupra prețurilor.

Rezervele de valută și aur ale României au scăzut ușor față de luna iulie și au ajuns la 41,265 miliarde euro la sfârșitul lui august

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 august 2020 au fost de 41,265 miliarde euro, faţă de 41,808 miliarde euro la 31 iulie 2020, anunță BNR.

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 35,768 miliarde euro, față de 36,249 miliarde euro la 31 iulie 2020.

În cursul lunii au avut loc intrări de 1.360 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele, precum și ieşiri de 1.841 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăţi de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele, scrie Mediafax.