Compensare datorii reciproce de către firmele private: Deși nu există o obligație legală de a folosi SIC, autoritățile se încăpățânează să le spună firmelor contrariul

Sistemul de compensare reciprocă a datoriilor gestionat la nivel instituționalizat obligă entitățile cu capital de stat să folosească SIC în mod expres, prin HG nr. 773/2019 (redacția noastră prezenta anul trecut modificările aduse acestui sistem). În ceea ce privește firmele private, hotărârea nu stabilește o obligație, iar aceste firme au scăpat oricum, de acum trei ani, de obligația de a raporta datoriile neachitate la scadență.

În februarie anul acesta, CCF scria Ministerului Economiei pentru a emite o opinie pe tema (in)existenței obligației firmelor private de a folosi SIC pentru compensare. Astfel, CCF își expunea punctul de vedere conform căruia nu reiese din prevederile HG nr. 773/2019 că firmele private ar avea vreo obligație în acest sens, ci doar posibilitatea de a folosi cadrul instituționalizat pentru compensare (adică SIC):

"Persoanele juridice, altele decât cele prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999 (...) (adică altele decât persoanele juridice cu capital integral/majoritar/minoritar de stat - n.red.) pot să realizeze operațiuni de compensare cu facturi prin crearea conturilor de utilizator și prin transmiterea la adresa dedicată a facturilor pe care intenționează a le compensa".

CCF amintea, totodată, de contextul în care au fost adoptată această hotărâre, mai exact, după ce Executivul a eliminat din OUG nr. 77/1999 obligația de raportare a situației datoriilor și creanțelor pe vechimi pentru operatorii privați. CCF a considerat că, începând cu 31 decembrie 2019, în cazul firmelor cu capital privat, "compensarea datoriilor se poate realiza în afara cadrului instituționalizat și fără utilizarea ordinelor de compensare (se poate utiliza orice document de compensare, ca, de exemplu, un proces verbal de compensare)".

Cu toate acestea, Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni (CPPI), responsabil cu gestiunea SIC, a postat pe site-ul propriu un anunț prin care spunea că "Toate operațiunile de compensare se realizează pe baza informațiilor transmise prin INTERNET la adresa WEB dedicată: http://gama.cppi.ro" - inducând, astfel, ideea că și firmele private trebuie să facă asta, inclusiv din secțiunea de întrebări și răspunsuri de pe site-ul CPPI.

Notă: Pentru firme, folosirea acestei platforme ar însemna costuri suplimentare, întrucât există tarife pentru serviciile de compensare.

În aprilie, ministerul le-a răspuns celor de la CCF. În esență, cei de la minister au subliniat faptul că firmele private "pot să realizeze operațiuni de compensare cu facturi neplătite/neîncasate, înregistrate în contabilitatea proprie și confirmate de parteneri, eliminându-se plafonul de valoare și cel de vechime", dar au concluzionat că "operațiunile de compensare desfășurate de persoanele juridice de drept privat se realizează numai online, la adresa dedicată, https://gama.cpi.ro, caracterul opțional fiind atribuit formei de stingere a datoriilor: monetar, prin ordin de plată sau nemonetar, pe baza ordinului de compensare".

În iunie, CCF a revenit cu rugămintea către minister de a-și reconsidera interpretarea dată, reamintind că firmele private, din 6 iulie 2017, nu mai au nici măcar obligația de a raporta datoriile neachitate la scadență, respectiv facturile neplătite - prin urmare, de ce ar fi obligate să folosească SIC?

În speranța că lucrurile se lămuresc mai bine față în față, CCF (alături de Consiliul Național al IMM-urilor din România) a cerut întâlniri cu ministerul. Părțile implicate s-au întâlnit, însă chestiunea nu a fost lămurită nici vara asta. Cu ocazia întâlnirilor, cei de la CPPI au fost de acord cu faptul că, într-adevăr, din 2017, firmele private nu mai au obligația de a realiza compensările de creanțe reciproce prin cadrul instituționalizat, ele aplicând prevederile Codului civil în materie de compensare.

Cu alte cuvinte, CPPI a spus că e pertinentă interpretarea celor de la CCF și a mediului de afaceri, dar că nu vor să și-o asume ei, asta fiind treaba celor de la minister. Dar au subliniat că nici ei, nici cei de la minister nu obligă în fapt firmele private să compenseze prin SIC (nu se întreprind acțiuni proactive de prevenire, constrângere sau control, mai exact).

Numai că dacă o firmă le scrie să îi întrebe cu privire la eventuala obligație de a folosi SIC, CPPI le răspunde că sunt obligați să aplice procedura - motivul fiind acela că nici în lege, nici în normele de aplicare, firmele private nu sunt exceptate în mod expres, textual de la această obligație.

CCF nu este însă de acord cu această abordare, pe care o consideră inacceptabilă (de altfel, nu există în drept principiul insinuat de cei de la CPPI, întrucât o obligație trebuie efectiv prevăzută; CPPI induce aici ideea că firmele nu sunt obligate să facă ceva decât dacă scrie într-un act normativ că nu sunt obligate să o facă - or, acest lucru este, așa cum punctează și CCF, inadmisibil).

În fine, CCF le-a scris celor de la minister ultima oară în august, când a solicitat modificarea legislației pentru ca opțiunea firmelor private de a folosi SIC să reiasă cât mai clar din textele de lege.