avocatnet.ro 
Modurile de finanțare a partidelor politice
Persoanele juridice pot finanța un partid politic fie prin donații, fie prin împrumuturi în bani. Pentru simplificarea textului și din rațiuni de eficiență, în cele ce urmează prin termenii „finanțare”, „a finanța” sau „finanțat” ne vom referi atât la donație, cât și la împrumutul în bani, urmând a puncta particularitățile fiecărei operațiuni în parte (secțiunile A și B).Cuantumul finanțării de către o persoană juridică nu poate depăși 500 de salarii de bază minime brute pe țară (la valoarea acestora la data de 1 ianuarie a anului respectiv – pentru anul 2020, cuantumul salariului minim brut pe țară este de 2.230 RON). În concret, în anul 2020, o companie poate finanța un partid politic cu maximum 1.115.000 RON. Există însă și o limită globală în ceea ce privește cuantumul total al finanțării primite de un partid politic într-un an fiscal, acesta neputând depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv pentru fiecare modalitate de finanțare în parte (donație/împrumut în bani).
Cu toate acestea, nu în toate situațiile persoanele juridice pot finanța partidele politice.
În primul rând, există anumite categorii de persoane juridice cărora legiuitorul nu le permite în mod expres să finanțeze un partid politic, sumele primite putând fi confiscate:
- autorități/instituții publice, regii autonome, companii naționale, societăți comerciale (inclusiv instituții de credit), care au capital integral ori majoritar de stat;
- sindicate;
- culte religioase.
În sfârșit, o altă interdicție vizează cauza finanțării partidului politic, atunci când finanțarea este făcută cu scopul evident al persoanei juridice de a obține un avantaj economic. În această situație, precum și în ipoteza prezentată în paragraful anterior, partidului politic îi este interzisă acceptarea finanțării sub orice formă, indiferent de mod (direct/indirect).
Există și anumite condiții de publicitate pentru finanțările care depășesc anumite plafoane. Astfel, partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista persoanelor juridice care au realizat în anul fiscal anterior:
(i) donații a căror valoare depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară; respectiv
(ii) împrumuturi a căror valoare depășește 100 de salarii de bază minime brute pe țară.
Această listă trebuie să cuprindă: denumirea, sediul, naționalitatea, codul unic de înregistrare, valoarea, felul donației sau al împrumutului, precum și data la care a fost efectuată donația sau împrumutul. În ceea ce privește împrumutul, se va menționa și termenul de restituire al acestuia.
A. Donații
Donațiile pot viza atât sume de bani, cât și bunuri mobile/imobile sau servicii prestate cu titlu gratuit. Privitor la acestea din urmă, valoarea lor de piață este inclusă în valoarea donației, în limitele prevăzute anterior, evaluarea bunurilor sau serviciilor realizându-se de către evaluatori autorizați.Persoana juridică donatoare trebuie să aibă naționalitate română, în caz contrar sumele primite vor fi confiscate și se vor face venit la bugetul de stat.
Anumite tipuri de donații către partidele politice nu sunt incluse în limitele privind cuantumul, prevăzute în secțiunea anterioară: (i) donațiile care au ca obiect imobile cu destinația de sedii ale partidelor politice; și (ii) donațiile în bani cu sarcina de a achiziționa clădiri cu destinația de sediu al partidului politic. Privitor la donațiile menționate la punctul (ii), partidul politic are obligația îndeplinirii sarcinii aferente donației, în termenul (care nu poate fi mai mare de 2 ani) și condițiile prevăzute în contractul de donație. În caz contrar, nerespectarea termenului va atrage anularea derogării de la limitele privind cuantumul donațiilor, ele urmând a fi incluse în aceste limite.
Donațiile în bani a căror valoare depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară se vor realiza numai prin conturi bancare. În plus, reducerile de preț care depășesc 20% din valoarea bunurilor sau serviciilor oferite partidelor politice și candidaților independenți se vor considera donații și se vor înregistra distinct în contabilitatea proprie a acestora din urmă.
În ceea ce privește aspectele procedurale, partidul politic este obligat ca la primirea donației să verifice identitatea donatorului și să o înregistreze, indiferent de caracterul public sau confidențial al donației. Dacă donația nu depășește limita sumei anuale de 10 salarii de bază minime brute pe țară și donatorul solicită în scris, identitatea acestuia poate rămâne confidențială. Totuși, există o limită a donațiilor confidențiale, ele neputând depăși echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
B. Împrumuturi în bani
Spre deosebire de donații, împrumutul nu poate avea ca obiect decât sume de bani.Persoana juridică împrumutătoare este, de regulă, fie o instituție de credit, fie o instituție financiară nebancară. Prin excepție, atunci când împrumutul nu este acordat cu titlu profesional, ci doar în mod ocazional, persoana juridică împrumutătoare poate fi și o societate comercială ce nu este nici instituție de credit, nici instituție financiară nebancară.
Referitor la condițiile de formă, împrumuturile în bani pot fi contractate de către partidele politice numai prin acte autentice notariale, sub sancțiunea nulității absolute. Contractele de împrumut trebuie să precizeze atât modul, cât și termenul de restituire a sumelor de bani, acesta din urmă neputând fi mai mare de 3 ani. În plus, ele trebuie să fie însoțite de documentele de predare-primire. Totodată, împrumuturile în bani și restituirea lor se pot realiza numai prin virament bancar.
Împrumuturile în bani pot fi constituite în donații, în ipoteza în care banii nu au fost restituiți în termenul prevăzut în contract, numai cu acordul părților și în limita plafonului pentru donații pe anul respectiv.
Particularități privind campania electorală
Activitatea curentă a partidului politic este separată de activitatea desfășurată în campania electorală. Astfel, contribuțiile pentru campania electorală se depun:- numai de către candidat sau partidul politic din care acesta face parte, respectiv de către mandatarul financiar al acestora,
- în conturi bancare deschise special în acest sens, și
- doar până la data încheierii campaniei electorale.
Așadar, contribuțiile pentru campania electorală pot proveni (i) fie de la candidați, (ii) fie din partea partidului politic.
(i) În cazul contribuțiilor candidaților, regula este că persoanele juridice nu pot finanța candidații, indiferent de tipul operațiunii (donație sau împrumut în bani). Singura excepție de la această regulă o reprezintă instituțiile de credit, cărora le este permis expres de lege să acorde împrumuturi în bani candidaților pentru campania electorală. Cu alte cuvinte, întrucât legea atribuie calitatea de împrumutător în această ipoteza doar instituțiilor de credit, nici instituțiile financiare nebancare, nici persoanele juridice ce acordă împrumut fără titlu profesional, nu pot împrumuta candidații în scopuri electorale.
(ii) În schimb, legea nu prevede interdicții similare cu privire la fondurile obținute de partidele politice și folosite apoi în contribuțiile la campania electorală. Astfel, persoanele juridice pot finanța partidele politice în scop electoral, atât prin donații, cât și prin împrumuturi în bani, cu precizarea că fondurile respective nu se vor vărsa în conturile bancare deschise special pentru campania electorală, ci în contul bancar al partidului respectiv. Partidul politic va putea vira ulterior sumele provenite din această finanțare privată, realizată în cursul activității sale curente, în contul său de campanie electorală, respectând limitele legale (acestea fiind diferite, în funcție de tipul alegerilor, respectiv de numărul de candidați).
Aspecte fiscale
Legiuitorul nu a reglementat facilități fiscale pentru cele două modalități de finanțare a partidelor politice. Astfel, cu privire la finanțarea prin donații, problema este simplă: potrivit Codului fiscal, ele nu sunt cheltuieli deductibile. În schimb, cealaltă modalitate de finanțare trebuie analizată din două perspective: împrumuturile în bani cu titlu gratuit (fără dobândă), respectiv cele cu titlu oneros (cu dobândă).Nu este obligatoriu ca împrumutul să fie dublat de dobândă, persoana juridică creditoare și partidul politic putând alege oricare dintre cele două forme de împrumut. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că, potrivit art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul Codului, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot chiar reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al acesteia. Cu alte cuvinte, societatea împrumutătoare trebuie să poată justifica din punct de vedere economic și fiscal neperceperea de dobânzi. Prin urmare, este foarte important ca în contractul de împrumut să existe anumite clauze care să minimizeze acest risc. Asemenea clauze includ modul și termenul de restituire a sumelor de bani (așa cum am menționat în secțiunea privind împrumuturile în bani), precum și condițiile de acordare a împrumutului, incluzând aici și dobânzile.
Așadar, este recomandat ca împrumutul în bani să fie cu titlu oneros (cu dobândă), pentru a reduce substanțial riscul ca autoritățile fiscale să reconsidere efectele operațiunii în plan fiscal, dobânzile încasate urmând a fi impozitate conform dispozițiilor din Codul fiscal.
dana.1972