Iată, mai precis, care sunt principalele modificări la norme:
Referitor la TVA:
- s-a clarificat faptul că nu constituie livrare de bunuri, în sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, transferul alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, în situația în care acesta este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare; modificarea vine în baza Legii 131/2020;
- au apărut explicații referitoare la regimul de TVA aplicabil cupoanelor valorice, în condițiile în care acestea nu existau până acum, deși Codul fiscal a fost modificat în acest sens în cursul anului 2019; modificarea vine în baza Legii 60/2019;
- au fost înlocuite clarificările referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la serviciile de cazare, restaurant și catering, din moment ce acestea au fost trecute la cota redusă de TVA de 5%; modificarea vine în baza OUG 89/2018;
- au fost eliminate clarificările cu privire la cota de TVA aplicabilă livrării de apă potabilă, din moment ce, la 1 ianuarie 2019, sintagma „apa potabilă” a fost înlocuită cu sintagma „serviciile de alimentare cu apă și de canalizare”; modificarea vine în baza Legii 175/2018;
- au apărut unele clarificări referitoare la cota redusă de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite;
- au apărut dispoziții exprese cu privire la regimul TVA aferent operațiunilor de administrare a creditelor și/sau administrare a garanțiilor de credit, realizate în cadrul contractelor de credit sindicalizat;
- fondurile de pensii ocupaționale au fost incluse în categoria fondurilor speciale de investiții, pentru administrarea cărora se aplică scutirea de TVA, din moment ce același tratament se aplica și fondurilor de pensii administrate privat, și fondurilor de pensii facultative; modificarea vine ca urmare a apariției Legii 1/2020;
- se permite ajustarea în favoarea persoanei impozabile a taxei aferente bunurilor de capital, în ipoteza reînregistrării în scopuri de TVA a acesteia după ce a avut codul de TVA anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) și h) din Codul fiscal, dacă bunurile de capital au fost utilizate pentru realizarea de operațiuni cu drept de deducere, altele decât cele constând în livrarea în regim de taxare a bunurilor respective, pe perioada în care persoana a avut codul anulat. Se are în vedere faptul că pe perioada în care au avut codul anulat aceste persoane au avut obligația plății TVA pentru operațiunile efectuate; acest lucru nu era posibil până acum;
- au fost eliminate explicațiile pentru stabilirea cifrei de afaceri pentru aplicarea regimului de scutire de TVA. Astfel, autoritățile se conformează unei hotărâri a Curții de Justiție a UE conform căreia cifra de afaceri ce servește drept referință în scopul aplicabilității regimului special pentru întreprinderile mici trebuie stabilită pe baza tuturor sumelor, exclusiv TVA, încasate sau care urmează a fi încasate de persoana impozabilă, independent de modalitatea în care aceste sume vor fi efectiv impozitate;
- au fost modificare regulile referitoare la obținerea codului de TVA, după ce OUG 69/2020 a stabilit că înregistrarea în scopuri de TVA la înființare sau ulterior, prin opțiune, nu mai este condiționată de îndeplinirea unor criterii de risc; totodată, în vederea stabilirii unor reguli unitare în cazul persoanelor care solicită înregistrarea în scopuri de TVA ulterior începerii activității, s-a stabilit ca înregistrarea să fie considerată valabilă începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care se solicită înregistrarea.
Referitor la accize și alte taxe speciale:
- s-au introdus prevederi prin care să se asimileze valorile prevăzute în normele metodologice, cu referire la capitalul subscris și vărsat aplicabil operatorilor înființați în temeiul Legii 31/1990, și operatorilor pentru care actele normative de înființare prevăd patrimoniu de afectațiune sau altele asemenea;
- au dispărut anumite prevederi, după ce prin OUG 114/2018 a fost eliminată contribuția pentru finanțarea unor cheltuieli de sănătate și cota de 1% datorată Ministerului Tineretului și Sportului, care erau incluse în nivelul accizelor pentru anumite produse accizabile;
- au apărut niște corelări în legătură cu extinderea instrumentelor de garantare a plății accizelor, precum și a entităților emitente ale acestora; modificarea vine în baza Legii 30/2019;
- din moment ce regulile nu prevedeau până acum, pentru producția de băuturi fermentate liniștite, altele decât bere și vinuri, decât două categorii de operatori economici, respectiv cei care realizează peste sau sub 5.000 hl/an, fără distincție pentru micii producători, au apărut modificări în acest sens;
- în cazul antrepozitarului autorizat, autoritatea fiscală teritorială aprobă reducerea garanției, la cerere, însă normele metodologice nu conțineau precizări privind limita minimă până la care poate fi redusă garanția, astfel că au apărut explicații în acest sens;
- după ce au fost introduse în Codul fiscal unele prevederi referitoare la definirea produsului cidru, s-a impus abrogarea precizărilor care vizau aceleași aspecte în normele metodologice; modificarea vine ca urmare a OUG 89/2018;
- întrucât micile distilerii puteau folosi în procesul tehnologic butoaiele de lemn necalibrate sau nelitrate, fară nici o restricție, doar pe baza declarației pe propria răspundere, era necesară extinderea acestei proceduri și la antrepozitele autorizate cu același obiect de activitate. Pentru eliminarea diferențelor existente între producătorii de produse distilate realizate în cazane tradiționale (țăranești) și operatorii care utilizează același proces de producție dar în cadrul unui antrepozit fiscal, era necesară introducerea unei precizări în sensul că micile distilerii care utilizează în procesul tehnologic butoaie de lemn să poată fi autorizate în aceleași condiții ca operatorii care realizează aceleași produse, tradițional, în cazane și butoaie de lemn pentru care nu este necesară avizarea de către Biroul Român de Metrologie Legală. Pentru eliminarea tratamentului diferențiat aplicabil operatorilor economici care solicită autorizarea ca antrepozite fiscale pentru producția sau depozitarea de produse energetice în raport cu operatorii economici care solicită autorizarea ca antrepozite fiscale pentru producția de alcool și de distilate, era necesară modificarea normelor în sensul că în procesul de autorizare a antrepozitelor fiscale pentru producția sau depozitarea de produse energetice, operatorii economici să poată prezenta pentru rezervoarele și recipientele calibrate, certificate eliberate și de laboratoare de metrologie agreate de Biroul Român de Metrologie Legală;
- având în vedere dificultățile întâmpinate de operatorii economici în procesul de distrugere a băuturilor alcoolice și a produselor din tutun prelucrat devenite improprii consumului, s-a impus prevederea unui termen în cadrul căruia reprezentantul autorității vamale teritoriale să se prezinte la locația unde are loc procesul de distrugere;
- în vederea eliminării dificultăților întâmpinate de către organele vamale în procesul de emitere și ulterior de revocare a autorizațiilor de utilizator final, ca urmare a constatării existenței obligațiilor fiscale restante, s-a impus introducerea condiției ca operatorul economic să nu dețină obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, pentru corelarea cu prevederile legale referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească la autorizare ceilalți operatori cu produse accizabile, respectiv antrepozitari fiscali autorizați, destinatari înregistrați, expeditori înregistrați și importatori autorizați;
- pentru o completare corectă a situației lunare centralizatoare a achizițiilor de produse accizabile în aplicația EMCS-RO stocuri, respectiv pentru ca stocul final să fie cel corect existent efectiv la operatorul economic, s-a introdus o rubrică referitoare la cantitățile ieșite la recapitularea perioadei în cadrul anexei 19 la normele metodologice.
Comentarii articol (0)