UPDATE: Guvernul a adoptat proiectul de lege prin care va fi repermisă privatizarea activelor statului

Proiectul de lege prin care s-ar înlătura interdicția care există, acum, de a vinde activele statului a fost aprobat de Guvern, în ședința din 3 februarie. Dar, pentru că discutăm de o asemenea propunere (și nu de una de ordonanță), Parlamentul este cel care va determina dacă propunerea Guvernului trece sau nu. 

Potrivit Legii nr. 173/2020, există, acum, o interdicție pentru stat de a-și vinde acțiunile pe care le deține la diverse entități:

• companiile și societățile naționale;
• instituții de credit, precum și la
• orice altă societate la care statul are calitatea de acționar.

Interdicția se aplică indiferent de cota deținută, ceea ce înseamnă că nu se urmărea doar menținerea controlului asupra anumitor companii (cele la care statul e deținător majoritar), ci chiar implicarea statului în economie, ca acționar.

Potrivit Ministrului Energiei, Virgil Popescu (referindu-se la companiile din sectorul energiei), intenția declarată a Guvernului nu este de a sări în cealaltă extremă, dacă propunerea trece, și de a privatiza, ci doar de a permite - dacă va fi cazul - vânzarea unor pachete minoritare, pentru a asigura investiții în companiile deținute de stat. 

„Este un proiect de lege pe care l-am susținut și consider că este necesar. Așa cum am mai declarat, în alte ocazii, aș dori să dau asigurări că nu privatizăm. Statul trebuie să fie acționar majoritar în toate societățile și companiile de interes strategic național din domeniul Energiei. Și așa va fi. Listarea unor pachete minoritare de acțiuni pe bursă nu înseamnă PRIVATIZARE, ci șansa de modernizare, de a face investiții, de care, evident, va beneficia fiecare român”, a declarat ministrul energiei.

Bineînțeles, declarația ministrului nu este, de fapt, o garanție absolută împotriva privatizării. Pentru că, abrogând actuala interdicție, nu mai există vreun impediment legal eficient care să oprească statul să vândă acțiuni la companii controlate de stat.

Principalul motiv pentru care Guvernul dorește înlăturarea interdicției are la bază o temere a Executivului că nu va mai putea atrage finanțări pentru companiile în care e implicat statul. „[U]n comportament al statului în care sunt suspendate anumite operațiuni legate de capitalul de stat administrat, respectiv înstrăinarea unor acțiuni / active sau vânzarea de către operatorii economici cu capital majoritar / integral de stat a unor participații pe care le dețin la filialele proprii, creează un statut discriminatoriu în raport de operatorii cu capital privat și în special concurenți, riscul major fiind acela al diminuarii resurselor financiare atrase, a imposibilității dezvoltării afacerilor sau implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic de interes general”, este menționat în expunerea de motive atașată proiectului adoptat de Guvern.

Guvernul a mai scos în evidență faptul că blocarea privatizărilor ar inhiba libera circulație a capitalurilor, înspre companii deținute sau controlate de stat. De asemenea, ar crește riscul unor situații de intrare în insolvență.

Deși argumentele Guvernului sunt pertinente, ele sunt extrem de subiective, scoțând în evidență doar riscurile de mai sus. Se discută foarte puțin despre importanța strategică a menținerii activelor statului în proprietatea acestuia, în această perioadă. De fapt, singura referire la asemenea chestiuni apare în contextul elaborării planurilor de privatizare, Guvernul argumentând că regulile privind privatizarea permit înstrăinarea și vânzarea acțiunilor unor companii de sectoare de interes strategic.

Bineînțeles, simplul fapt că o companie reprezintă un interes strategic pentru Guvern nu ar trebui să determine Executivul, în mod automat, să blocheze orice proces de privatizare. Uneori, s-ar putea ca privatizarea să fie justificată fix din această cauză (fiind o companie de interes strategic, ea trebuie să poată funcționa eficient, iar doar cu privatizare ar fi atrase investiții, de exemplu, ce ar duce la o îmbunătățire a tehnologiei folosite - în domeniul energiei, de pildă).

În același timp, există o tendință, pentru Guverne, în general, să se implice mai mult în economie, ca rezultat al pandemiei. Acest lucru implică și păstrarea acțiunilor deținute la companii de stat sau chiar achiziționarea de participații suplimentare la companii comerciale. Bineînțeles, asta nu înseamnă că asemenea măsuri sunt justificate oriunde și oricând. Sau că implicarea statului în economie, în acest fel, nu creează riscuri, inclusiv pentru piețele în care sunt active companiile vizate. Și, în general, pentru economie.

Dar faptul că Guvernul nu s-a referit la niciuna din aceste chestiuni, în expunerea de motive atașată proiectului, ridică semne de întrebare serioase. După cum este scos în evidență și aici, orice strategie de vânzare (sau nu) a acțiunilor statului (urmată de aplicarea anumitor măsuri legislative) trebuie tratată cu echilibru.

În momentul de față, decidenții par să sară dintr-o extremă în cealaltă. Inițial, printr-o interdicție absolută (bazată pe riscul fluctuațiilor prețurilor acțiunilor), iar, ulterior, printr-o posibilă înlăturare a acelei interdicții (lucru care nu e neapărat, rău, în sine), dar fără să se ia în considerare (cel puțin nu la nivel declarativ) o grămadă de chestiuni legate de situația actuală și o serie de argumente pro și contra, care să reflecte interesele implicate și, mai ales, avantajele și dezavantajele.

Atenție! Înlăturarea interdicției de privatizare nu se aplică, deocamdată. Pentru acest lucru, e nevoie ca și Parlamentul să adopte proiectul de act normativ propus (și aprobat) de Guvern. După aceea, președintele țării trebuie să promulge propunerea de act normativ, iar acesta să apară în Monitorul Oficial.