Cu se ocupă Consiliul Legislativ și de ce este important?

Consiliul Legislativ funcționează în baza Legii nr. 73/1993. În structura parlamentară, acesta funcționează ca un organ consultativ de specialitate, care se ocupă cu avizarea proiectelor de acte normative. Toate proiectele trec pe la Consiliu - proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului. Toate acestea trebuie analizate și avizate de acest Consiliu (scurt istoric al Consiliului).

Dar mai are și alte atribuții în afară de aceasta:

• analizează şi avizează amendamentele supuse dezbaterii comisiei şi proiectele de legi sau propunerile legislative primite de comisie după adoptarea lor de către una dintre Camerele Parlamentului;
• realizează nemijlocit sau coordonează, din dispoziţia Camerei Deputaţilor sau a Senatului, elaborarea unor proiecte de coduri sau de alte legi de complexitate deosebită;
• elaborează, din dispoziţia Camerei Deputaţilor sau a Senatului ori din proprie iniţiativă, studii pentru sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei şi face, pe această bază, propuneri Parlamentului şi, după caz, Guvernului;
  
• examinează conformitatea legislaţiei cu prevederile şi principiile Constituţiei şi sesizează birourile permanente ale Camerelor Parlamentului şi, după caz, Guvernul asupra cazurilor de neconstituţionalitate constatate; prezintă, în cel mult 12 luni de la înfiinţare, propuneri pentru punerea de acord a legislaţiei anterioare Constituţiei cu prevederile şi principiile acesteia;
• ţine evidenţa oficială a legislaţiei României şi furnizează informaţia necesară pentru desfăşurarea procesului legislativ; organizează informatizarea sistemului de evidenţă a acesteia şi realizează produse informatice pentru evidenţa legislaţiei asistată de calculator;
• urmăreşte, în vederea funcţionării sistemului legislativ în mod unitar şi coordonat, emiterea de către autorităţile publice competente a actelor normative în executare, dispuse prin legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, şi semnalează organelor în drept întârzierile în emiterea acestora;
• elaborează Repertoriul legislaţiei României evidenţa oficială - şi furnizează varianta on-line a acestuia; întocmeşte versiunile oficiale ale unor culegeri de acte normative;
• păstrează originalele legilor şi ale decretelor de promulgare a acestora;
• creează şi actualizează, în sistem informatizat, baza de date necesară activităţii de studii şi documentare legislativă.

Avizul dat de Consiliul Legislativ pe proiectele legislative este unul consultativ. În mare, acesta arată dacă textul legislativ ce ar urma să fie adoptat e în spiritul Constituției, reglementărilor europene, altor acte internaționale care sunt obligatorii pentru țara noastră, dacă textul legislativ e scris corect, clar din punct de vedere al exprimării juridice, dacă există contradicții, necorelări, dacă sunt respectate normele de tehnică legislativă - în mare, Consiliul oferă un verdict de ansamblu asupra "sănătății" acelor texte de lege, nu pe conținutul lor, nu pe propunerile în sine, ci pe modul cum sunt redactate și cum se încadrează în peisajul legislativ existent la acel moment.

Președintele

Consiliul este condus de un președinte, iar fiecare secție, de un președinte de secție. Toți aceștia sunt numiți prin votul majorității deputaților și senatorilor, reuniți în ședință comună, pe baza a câte trei propuneri. 

Bine de știut e că funcția de președinte a CL este asimilată celei de ministru. Cu ce se ocupă acesta, potrivit legii:

• reprezintă Consiliul în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;
• semnează actele Consiliului, care se pot emite numai cu acordul său;
• angajează şi, după caz, numeşte, potrivit legii, personalul din aparatul Consiliului Legislativ;
• exercită orice alte atribuţii care îi revin potrivit legii.

Condiții pentru a fi numit președinte CL - pregătire juridică superioară şi o bună reputaţie profesională şi morală, vechime în activitate juridică de măcar 15 ani.

Cel care devine președinte al Consiliului nu mai poate avea simultan nicio altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice din învățământul juridic superior. Bine de știut e că personalul Consiliului Legislativ nu poate face parte din partide politice.

Poate cea mai interesantă prevedere din Legea de organizare a CL este cea referitoare la cât de mult pot rămâne în funcție președintele CL, președinții de secție, consilierii și experții - pe viață, aproximativ. Aceștia își pot pierde funcția doar dacă demisionează sau dacă ajung într-o situație de incompatibilitate, precum cele din paragraful de mai sus. Mai pot pierde funcția dacă sunt condamnați definitiv pentru vreo faptă penală (oricare, nu se fac distincții) sau în alte situații prevăzute de lege (deces, de pildă).

Fostul președinte al CL, Dragoș Iliescu, și-a dobândit funcția în 2001, până atunci, din 1995, fiind președinte de secție în cadrul Consiliului. Așadar, a condus CL timp de aproape 20 de ani, până la recenta demisie, care a făcut necesare alegerile pentru un nou președinte. Votul majorității prezente ieri în Parlament l-a ales pe Florin Iordache, fost ministru de justiție, în fața celorlalți doi candidați pentru aceeași funcție - fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, și Ionuț Mazâlu, pe care îl vedem în organigrama CL ca fiind secretar general în cadrul acestuia.