avocatnet.ro 
Pentru a identifica persoanele fizice și juridice care vor fi trase la răspundere împreună cu datornicii la autoritățile locale, se procedează astfel:
- se stabilesc sursele de date și informații;
- se consultă evidențele autorităților locale pentru a evidenția acțiunile patrimoniale ale datornicului, ce au avut loc într-o anumită perioadă;
- se cer date și informații (de la persoane fizice și juridice sau alte entități) considerate utile în procedură;
- se analizează datele și informațiile deținute de autoritățile locale;
- se individualizează persoanele fizice și juridice și se stabilesc sumele pentru care se atrage răspunderea solidară;
- se fac și alte acțiuni necesare pentru clarificarea situației fiscale a datornicului.
Când poate să intervină răspunderea solidară
Ordinul MDLPA 431/2022 prevede ce proceduri concrete sunt urmate în situațiile reglementate de articolul 25 din Codul de procedură fiscală:
- răspunderea solidară a asociaților din asocierile fără personalitate juridică, inclusiv membrii întreprinderilor familiale, pentru obligațiile fiscale datorate de acestea (dacă reprezentanții nu se achită de obligații), alături de reprezentanții legali care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea și/sau neachitarea obligațiilor fiscale la scadență;
- răspunderea solidară a terților popriți, în limita sumelor sustrase indisponibilizării;
- răspunderea solidară a reprezentantului legal al contribuabilului care, cu rea-credință, declară băncii că nu deține alte disponibilități bănești;
- răspunderea solidară pentru obligațiile de plată restante ale datornicului declarat insolvabil, ce vizează:
- persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, au dobândit în orice mod active de la debitorii care și-au provocat astfel insolvabilitatea;
- administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului;
- administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit obligația legală de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective și rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate;
- administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale;
- administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului;
- răspunderea solidară, pentru obligațiile fiscale restante ale debitorului pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, a persoanelor care au determinat cu rea-credință acumularea și sustragerea de la plata acestor obligații;
- răspunderea solidară a persoanei juridice cu datornicul declarat insolvabil sau declarat insolvent dacă aceasta, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu datornicul, în anumite condiții.
„În cazul în care, după analizarea tuturor datelor și informațiilor, organul fiscal local constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege, va proceda la valorificarea acestora inițiind demersurile pentru aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare”, scrie în ordinul apărut azi.
Atragerea răspunderii poate fi oprită
Totuși, înainte de emiterea efectivă a deciziei de angajare a răspunderii solidare, autoritățile locale trebuie să audieze persoanele vizate, așa cum menționam mai sus.
Ce înseamnă asta? Potrivit ordinului, persoana vizată poate să verifice documentația din dosarul de angajare a răspunderii solidare. Apoi, aceasta poate să facă obiecții și precizări și să prezinte date și înscrisuri în apărarea sa. La audiere poate participa și un avocat sau un consultant fiscal.
„Organul fiscal local consemnează într-un proces-verbal conținutul declarațiilor făcute la audiere, făcând mențiune despre înscrisurile prezentate în apărarea persoanei audiate, în situația în care ele există încă din această etapă. Procesul-verbal se întocmește în două exemplare și se semnează de doi funcționari publici dintre cei care realizează audierea și de către persoana audiată sau reprezentantul legal al acesteia, după caz. Un exemplar se înmânează sub semnătură de primire persoanei audiate sau reprezentantului legal al acesteia, după caz, iar celălalt se păstrează la dosarul cauzei”, este explicat în actul normativ.
Referitor la observațiile și precizările persoanei vizate, acestea pot fi trimise autorităților și în scris, împreună cu documente justificative, în 15 zile de la data consultării dosarului de angajare a răspunderii solidare. Transmiterea se poate face prin depunerea la registratura autorităților locale, prin poștă sau fax ori online.
Dacă din informațiile prezentate rezultă că angajarea răspunderii solidare nu poate fi aplicată, autoritățile încetează procedura efectivă, fapt despre care este informată și persoana vizată. Altă situație de încetare a procedurii este dacă se achită datoriile a căror recuperare se vrea.
Dacă în urma audierii nu se schimbă nimic, atunci autoritățile continuă procedura și fac tot ce prevede Codul de procedură fiscală pentru a recupera datoriile.
În altă ordinde de idei, din moment ce această procedură vizează datoriile la autoritățile locale (organele fiscale locale), există o altă procedură care vizează datoriile la Fisc (organul fiscal central), care e stabilită prin ordin al Fiscului.
popa_laura79