Principalele prevederi referitoare la răspunderea solidară a administratorilor de firme sunt incluse, în momentul de față, în Legea societăților 31/1990 și în Codul de procedură fiscală. Aceste două acte stabilesc concret situațiile în care administratorii sunt răspunzători de problemele pe care le pot avea firmele pe care le gestionează.
Practic, orice societate pe acțiuni poate fi administrată de unul sau de mai mulți administratori (administrator poate fi și o persoană juridică, ce numește un reprezentant persoană fizică ce are rolul efectiv de administrator). Când există mai mult de un administrator, atunci avem de a face cu un consiliu de administrație. Iar indiferent de situație, numărul de administratori trebuie să fie întotdeauna impar.
În primul rând, pe partea de reguli generale pentru societăți, primii administratori sunt răspunzători solidar, atât față de firmă, cât și față de terți, pentru subscrierea integrală a capitalului social și efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv, existența aporturilor în natură și veridicitatea publicațiilor făcute în vederea constituirii societății.
Totodată, primii administratori răspund solidar pentru prejudiciile cauzate de neîndeplinirea obligației de a cere înmatricularea companiei la Registrul Comerțului în 15 zile de la data încheierii actului constitutiv. Aceștia mai răspund solidar și nelimitat pentru pagubele cauzate prin neregularități precum cele ce țin de greșelile din actul constitutiv sau cele găsite după înmatriculare.
Administratorii răspund solidar față de societate pentru realitatea vărsămintelor făcute de asociați, pentru existența reală a dividendelor plătite, pentru existența registrelor cerute de lege și ținerea lor corectă, pentru exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale și pentru stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun. Administratorii răspund personal și solidar și pentru daunele rezultate din nerespectarea obligației societății de a ține un registru al asociaților.
În același timp, foarte important este că administratorul, dacă pune, fără a avea dreptul acesta, altă persoană în locul său, răspunde solidar cu respectiva persoană pentru daunele aduse companiei. Administratorii răspund solidar și cu cei care au gestionat firma imediat înaintea lor, dacă știu de neregulile făcute de predecesori și nu informează cenzorii sau auditorii.
În fine, alte cazuri de răspundere solidară sunt:
- în caz de majorare a capitalului social prin ofertă publică, pentru exactitatea celor arătate în prospectul de emisiune, în publicațiile făcute de societate sau în cererile adresate Registrului Comerțului;
- după desființarea firmei, pentru orice noi acțiuni întreprinse.
În al doilea rând, pe partea de procedură fiscală există ideea de răspundere solidară a administratorilor pentru plățile restante ale datornicilor declarați insolvabili. Mai precis, administratorii firmelor răspund solidar cu datornicul dacă:
- au provocat insolvabilitatea persoanei juridice datornice prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credință, sub orice formă, a activelor datornicului;
- în perioada exercitării mandatului, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit obligația legală de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective și rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate;
- au determinat, cu rea-credință, nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale;
- au determinat, cu rea-credință, restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul statului fără ca acestea să fie cuvenite debitorului.
În esență, când administratorul răspunde solidar, asta înseamnă că el trebuie să plătească pentru pagubele în discuție sau pentru datoriile neplătite.
Citește și: Asociatul unic al unei SRL poate să fie executat de creditorii societății?