Luni a fost înregistrat la Senat un proiect de lege care ar face mai dificilă intrarea în insolvență a angajatorilor care nu achită statului taxele salariale. Practic, vorbim de un document necorelat cu Legea insolvenței, care ar permite demararea procedurii, de către Fisc, numai dacă angajatorul n-a achitat taxele salariale din anul precedent până la finalul trimestrului I din anul curent.
__________
ACTUALIZARE (31 decembrie 2020): Proiectul a fost clasat, astfel că nu se poate aplica.__________
Proiectul de lege are șanse minime să treacă de Parlament, cel puțin în forma în care a fost prezentat de inițiator. Asta în principal pentru că
nu-i corelat în niciun fel cu Legea insolvenței, dar și pentru că
ar putea aduce dificultăți mari autorităților la recuperarea taxelor salariale neplătite la timp de angajatori.
„Angajatorul are obligația ca la finele primului trimestru din an să aibă achitate taxele și impozitele aferente salariilor și indemnizațiilor acordate în anul precedent. Agenția Națională de Administrare Fiscală va iniția procedura de insolvență pentru angajatorii care nu respectă [aceste prevederi]”, scrie în propunerea legislativă.
Regulile actuale de la articolul 5 din Legea 85/2014 (adică Legea insolvenței) stabilesc că deschiderea procedurii este posibilă la cererea oricărui creditor a cărui creanță asupra patrimoniului datornicului este certă, lichidă și exigibilă de
mai mult de 60 de zile. Totodată, datoria trebuie să fie de
minimum 50.000 de lei.
Astfel, insolvența unui angajator care omite plata taxelor salariale la stat
poate fi cerută mult mai repede în momentul de față. Proiectul de la Senat ar introduce o regulă specială pentru aceste datorii care ar îngreuna recuperarea lor - sau cel puțin așa se înțelege, deși
nu scrie clar că vorbim de o excepție de la Legea insolvenței. În orice caz, inițiatorul
nu și-a motivat în niciun fel demersul în expunerea de motive a proiectului.
În schimb, există motivații pentru o altă măsură propusă în același proiect:
stabilirea taxelor salariale în mod progresiv, în funcție de nivelul veniturilor obținute. Inițiatorul spune că o astfel de schimbare ar duce la taxe reduse pentru cei cu venituri mici și la taxe majorate pentru cei cu venituri mari.
De exemplu, în cazul unei persoane cu un salariu brut de până în 3.000 de lei, taxarea totală ar urma să fie de
35% - 0% impozit, 10% contribuție la sănătate și 25% contribuție la pensii. Pentru o persoană cu un salariu brut între 4.001 și 5.000 de lei, taxarea totală ar urma să fie tot de
35%, dar cu o altă împărțire - 5% impozit, 10% contribuție la sănătate și 20% contribuție la pensii. Pentru o persoană cu un salariu brut de peste 15.000 de lei, taxarea totală ar urma să fie de
50% - 10% impozit, 12,5% contribuție la sănătate și 27,5% contribuție la pensii.
În prezent, taxarea salariilor este aceeași, indiferent de nivelul veniturilor - 45% în total (partea salariatului), adică 10% impozit, 10% contribuție la sănătate și 25% contribuție la pensii. În plus, se adaugă 2,25% sub formă de contribuție la muncă (partea angajatorului).
Și în acest caz, propunerea inițiatorului
nu-i corelată cu Codul fiscal, actul normativ ce stabilește în prezent taxele salariale.