Sindromul de stres COVID-19. Cât este de periculos și cum îl putem combate

Pandemia cu care ne confruntăm la nivel mondial este o sursă de stres pentru foarte mulți dintre noi. Dacă am reușit să fim complianți cu regulile și restricțiile impuse social, pe măsură ce timpul trece resimțim tot mai acut constrângerile, resursele ne sunt diminuate, ne confruntăm cu starea de neputință tot mai des.

În principiu, acest lucru se întâmplă întrucât nu avem un termen limită, nu putem răspunde la întrebarea „până când?”. Nevoia noastră de predictibilitate este frustrată, iar controlul ne scapă complet. Acest lucru a dus la apariția Sindromului de stres COVID-19, cu implicații numeroase în viața noastră psihică și emoțională.

Ne întrebăm constant când o să ne revenim, dar o întrebare mai adecvată acestui context este cum putem să „devenim”. Respectiv, să nu cedăm puterea asupra lucrurilor care stau în controlul nostru și să ne redefinim parametrii de „normalitate”. Suntem rezilienți, suntem adaptabili, iar acum este momentul să ne focusăm pe resursele noastre.

Recent, au fost realizate câteva studii care se concentrează asupra sindromului de stres COVID, numit chiar așa „Covid Stress Syndrome”. Unul dintre ele, condus de universități din Canada și Statele Unite, mai exact de catedrele de psihiatrie și psihologie, a urmărit 5 aspecte ale stresului cauzat de COVID.

Pe primul loc s-a situat teama de virus, respectiv teama de a-l contacta de la alte persoane sau obiecte contaminate.

Au mai fost evaluate: teama legată de repercusiunile socio-economice (atât finanțele personale, cât și accesul la cele necesare supraviețuirii), temerile xenofobe (străinii care călătoresc și pot transmite mai ușor virusul) și simptomele de stres traumatic (coșmaruri și gânduri intruzive legate de expunerea traumatică directă sau indirectă la COVID-19).

Un loc important în aspectele acestei forme de stres îl ocupă și comportamentele compulsive de verificare și reasigurare (urmărirea știrilor, exagerarea modurilor în care ne putem proteja).

Toate aceste aspecte conlucrează pentru a genera Sindromul de Stres COVID.

Anxietatea și depresia

Studiul s-a derulat pe un eșantion de 6.854 de persoane, bazându-se pe autoobservațiile acestora în urmărirea celor cinci aspecte menționate anterior.

S-a urmărit care este structura acestui sindrom de stres Covid (includerea aspectelor), cu ce este corelat și cum este legat de stresul resimțit și mecanismele prin care cei chestionați au făcut față izolării și distanțării sociale. Scopul final al studiului a fost găsirea celor mai bune metode de a face față acestui nou tip de stres.

Dintre cei investigați, 28% au afirmat că se confruntă cu anxietate crescută și 22% aveau simptome clinice de depresie. Doar 2% dintre cei investigați chiar au contactat virusul, în timp ce un procent mult mai semnificativ a declarat că au resimţit un impact emoțional negativ: 16% stres major cu nevoie de intervenție psihologică și 38% grade diferite de stres.

La o prima vedere, stresul major este legat de posibilitatea de a fi infectați, dar pe scară mai largă, toate cele cinci aspecte conlucrează în a genera oboseala psihică și a pune problema unor tulburări psiho-emoționale pe termen lung.

Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.