Noutăți la beneficiile date salariaților de către terți: Cine le declară și ce taxe se plătesc la stat

Schimbările sunt incluse în Legea 296/2020 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021, care se declară efectiv în februarie 2021.

„Avantajele la care ne referim pot reprezenta comisioane din vânzări, plăți pentru diferite evenimente, cheltuieli de deplasare în interes personal, costuri de școlarizare pentru membrii familiei, chirii, facturi telefonice (pentru scop personal) și multe altele, lista putând continua, fiind nevoie de o analiză amănunțită pe fiecare tip de beneficiu acordat, luând în considerare relația contractuală a fiecărei persoane fizice în parte”, a precizat Ioana Dragu, Tax Consultant la KPMG, într-o opinie recent publicată.

Conform specialistei, prevederile nou-introduse se referă la avantajele în bani și/sau în natură acordate persoanelor fizice pentru activitatea desfășurată în România. Acestea vizează atât impozitul pe venit, cât și contribuțiile pentru pensii și sănătate. Concret, vorbim de trei situații diferite.

1. Salariatul lucrează pentru un angajator rezident fiscal în România și primește avantaje de la o altă persoană juridică, ce este rezidentă fiscal tot în România.

Dacă plata beneficiilor se face prin intermediul angajatorului, acesta este cel obligat la calcularea, reținerea, declararea și plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru pensii și sănătate. În schimb, dacă plata o face direct terțul, obligația respectivă îi revine acestuia.

2. Salariatul lucrează pentru un angajator rezident fiscal în România și primește avantaje de la o altă persoană juridică, ce NU este rezidentă fiscal în România.

Într-o asemenea situație, Ioana Dragu spune că obligația declarativă revine salariatului, dar că angajatorul o poate face în numele lui, dacă vrea: „Întrucât beneficiile salariale sunt primite de la un terț nerezident în România, este obligația persoanei fizice să le declare prin intermediul declarației 224. Angajatorul poate opta pentru declararea acestora, dacă au un caracter ocazional. Menționăm, însă, că noile clarificări extind responsabilitatea persoanei fizice, aceasta trebuind să se asigure că toate beneficiile salariale primite de la terți nerezidenți în România sunt [taxate] în mod corespunzător, chiar și în situația în care angajatorul român optează pentru declararea acestora.”

3. Salariatul lucrează în România pentru un angajator din străinătate (nerezident fiscal în România) și primește avantaje de la o altă persoană juridică, ce este rezidentă fiscal în România, în baza contractului de muncă cu angajatorul străin.

„Întâlnim de multe ori în practică situația în care o persoană fizică este detașată de angajatorul său din străinătate să desfășoare activitate la o companie din România, aceasta din urmă acordându-i o serie de beneficii salariale fără a avea o relație contractuală directă. În această situație, este obligația persoanei fizice de a declara și plăti [impozitul pe venit și contribuțiile sociale]”, a explicat consultantul de la KPMG.

Practic, înainte de această modificare, persoana juridică rezidentă fiscal în România era cea care se ocupa de declararea beneficiilor și de plata taxelor aferente. Însă modificările aduse de Legea 296/2020 pun aceste activități, în mod expres, în sarcina salariatului.

„Până acum, întrucât prevederile Codului fiscal nu erau clare și pentru a ușura sarcina declarativă a persoanei fizice, de multe ori compania din România alegea să declare aceste beneficii prin intermediul declarației 112. În urma modificărilor aduse Codului fiscal, însă, este clar că sarcina fiscală este a persoanei fizice (prin declarația 224 - n. red.)”, a subliniat specialista, adăugând că, dacă beneficiile sunt primite de la angajatorul nerezident, tot salariatul trebuie să le declare și să achite taxe pentru ele.

Citește și: Tichetele cadou date altor salariați decât cei proprii sunt venituri din alte surse pentru care se datorează numai impozit.