Delegarea și detașarea internă în 2021: Cum se diferențiază, cine plătește salariul și când se dau diurna și tichetele de masă

„Un aspect esențial este că delegarea nu implică neapărat trimiterea angajatului meu să desfășoare munci la un alt angajator, așa cum implică detașarea. (...) Apoi, mai avem niște diferențe care țin de durată”, a precizat Adriana Radu, avocat partener la Radu Opriș, la conferința avocatnet.ro pe legislația muncii, ce a avut loc săptămâna asta.

Concret, Codul muncii prevede, la articolele 42 - 47, că delegarea este o exercitare temporară, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini ce țin de atribuțiile sale de serviciu în afara locului de muncă obișnuit. Detașarea implică schimbarea temporară a locului de muncă, în sensul că salariatul se duce să lucreze la alt angajator.

Referitor la durată, delegarea se face timp de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi, numai cu acordul salariatului, pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice. În schimb, detașarea se poate face pentru cel mult un an și se poate prelungi, cu acordul salariatului, din șase în șase luni. N-are nicio importantă, la stabilirea duratei, dacă funcția salariatului este de execuție sau de conducere.

În privința plății salariului, este bine de știut că delegarea implică întotdeauna plata salariului de către angajatorul care a dispus delegarea. Dacă vorbim de detașare, însă, de obicei salariul este plătit de angajatorul la care salariatul este detașat. Dar pot exista excepții.

„În situația delegării, da, [angajatorul care a delegat angajatul plătește salariul], iar în situația detașării îl plătește persoana la care angajatul este detașat. Dacă e un element specific pentru detașare, acela e faptul că detașarea se întâmplă la o altă persoană juridică. Delegarea poate să aibă loc în cadrul aceluiași angajator”, a explicat Adriana Radu, adăugând că „drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea. Dacă apar probleme, în sensul că angajatorul la care s-a dispus detașarea nu-și îndeplinește obligațiile, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detașarea.”

Totuși, mai trebuie ținut cont că, potrivit Codului muncii, în cazul detașării salariatul beneficiază de drepturile mai favorabile, fie că ele sunt cele de la angajatorul de bază, fie că ele sunt cele de la angajatorul la care salariatul se duce să lucreze.

Indemnizația de delegare/detașare și alte beneficii. Aspectul care este comun atât delegării, cât și detașării este că salariatul are dreptul la o diurnă și la plata cheltuielilor de transport și cazare. Deci, diurna nu include costurile de transport și cazare, ci se acordă separat în baza legii sau a contractului colectiv de muncă. Această observație este importantă.

Apoi, mai trebuie luat în calcul și locul în care se face detașarea sau delegarea, deoarece în funcție de asta se ia decizia dacă se acordă tichete de masă. Potrivit Legii 165/2018 și normelor sale de aplicare din HG 1.045/2018, tichetele de masă nu se acordă celor detașați sau delegați în afara localității, care primesc diurnă.

„Apropo de delegare, e important să privim prin prisma legislației fiscale și a tichetelor de masă. În ce măsură delegarea se întâmplă în afara localității? O să vedeți că și Codul fiscal, și Legea tichetelor de masă vorbesc de ipoteze în care delegarea are loc în afara localității. Dacă avem delegare în interiorul localității, e bine întotdeauna să întrebați un consultant fiscal ce implicații pot fi dacă dați diurnă. (...) Cheltuieli suplimentare cu transportul s-ar putea să ai, dar acestea sunt diferite de diurnă. (...) Mai avem și legislația tichetelor de masă, care zice că nu se consideră zile pentru care poți să acorzi tichete de masă acele zile în care salariatul este delegat sau detașat în afara localității”, a lămurit avocata de la Radu Opriș.

Deci, putem vorbi de delegare în interiorul localității? Adriana Radu spune că da: „Am mai văzut situații în practică în care angajatorul are multe puncte de lucru. Spre exemplu, sunt o bancă și am cinci puncte de lucru în București. Dacă am un angajat care lucrează în Pipera -- acela este locul fix în care-și desfășoară în mod normal activitatea -- și îl trimit la sediul din Piața Victoriei, s-ar putea să mă trezesc într-o ipoteză de delegare. Sigur, asta dacă îl trimit temporar să facă niște sarcini și niște lucrări în afara locului de muncă. Dacă vreau să-l mut cu totul, asta e o altă discuție.”