De ce nu iau romanii credite ipotecare?

In ultima perioada, aproape toate vocile sectorului bancar au trambitat un viitor luminos creditului ipotecar, acesta fiind segmentul catre care se va orienta puternic retail-ul bancar. Nicolae Danila, presedintele BCR, anticipeaza ca imprumutirile pentru locuinta vor reprezenta 70 - 80 de procente din totalul imprumuturilor acordate populatiei. Nu se stie insa cand se va ajunge la aceasta situatie, apropiata de realitatea din Uniunea Europeana. Situatia actuala este departe de asteptarile bancherilor. Creditul ipotecar reprezinta in jur de 22 de procente din totalul impruturilor acordate populatiei, de aproape 4 ori mai putin decat cel de consum, si aproape 8% din totalul creditului neguvernamental. 
 
De altfel, romanii se tin in continuare la distanta de acest tip de finantare, desi anul acesta am asistat la o scadere drastica a costurilor creditelor ipotecare, acompaniata de o campanie de promovare agresiva din partea bancilor.
 
Cererea de locuinte este mare – dovada si cresterea accelerata a preturilor pe piata imobiliara din ultimii ani, reclamata de altfel si de BNR in urma cu putine saptamani, insa romanii prefera sa-si achitioneze o casa sau un apartament nou cu banii jos. Potrivit unui studiu realizat de Domenia Credit, peste 90% din tranzactiile imobiliare se realizeaza in acest mod, restul apeland la un credit pentru locuinte. Dintr-un numar de 450.000 de contracte de vanzare-cumparare de locuinte si terenuri si alte tipuri de instrainari inregistrate de notari, numai 23.000 au avut la baza credite ipotecare si imobiliare. 
 
Oamenii arata insa cel mai mare interes atunci cand vine vorba despre creditele destinate achizitiei de locuinte si terenuri. Un sondaj realizat de BankingNews in primavara releva faptul ca 54% dintre votanti isi doresc un credit imobiliar/ipotecar, interesul pentru o astfel de finantarea depasind cu mult creditele de nevoi personale – cu numai 16% dintre optiuni. 
 
Care ar fi insa motivul pentru care romanii nu acceseaza credite ipotecare? Un raspuns ar putea veni din partea nivelului avansului impus de BNR pentru acest tip de finantare, de 25%. Daca luam o medie de 30.000 de euro pentru un credit pentru locuinte, avansul in acest caz ar trebui sa fie de 10.000 de euro, un efort financiar cel putin impovarator pentru multi.
 
Nivelul veniturilor este o alta problema, scazute in comparatie cu preturile de pe piata imobiliara. Mai mult, potrivit normelor BNR, rata lunara pentru un imprumut ipotecar nu poate sa depaseasca 35% din veniturile familiei, iar daca adaugam angajamentele lunare de plata legate de creditele de consum, aceasta limita poate urca doar pana la 40%. Aceastea din urma au cunoscut un boom imens in ultimii ani, asa ca i-ar putea incurca pe multi sa se incadreze in normele Bancii Centrale. Aceasta explozie a generat insa si peste 250.000 de restantieri inregistrati la Biroul de Credit, cei aflati in baza de data institutiei cu greu mai putand sa apeleze la un credit. 
 
O alta cauza s-ar putea regasi la banci, care, reclama clientii, practica in continuare costuri destul de mari pentru creditele ipotecare. Acestea se situeaza in jurul valorii de 10%, desi bancile au diminuat dobanzile pana la cote de sub 6-7 procente, insotind insa reducerile de majorari si introducerea de noi comisioane. 
 
Privind din alt punct de vedere, un alt motiv care ar sta la baza acestei probleme ar putea fi veniturile nedeclarate. Problema este foarte cunoscuta multor romani: castiga lunar o suma considerabila, insa declara fiscului mai putin.