CJUE: Perioada minimă de repaus zilnic în cazul mai multor contracte de muncă cu același angajator se apreciază în ansamblu, nu pe fiecare contract

Vorbim, mai exact, despre cauza C-585/19, unde parte în discuție a fost Academia de Studii Economice (angajator) din București. Pe scurt, angajatorului i-a fost pus în vedere, în contextul unui program operațional de dezvoltare a resurselor umane, că anumiți angajați ar fi depășit numărul maxim de ore ce pot fi lucrate zilnic (13 ore, mai exact), din mai multe contracte per angajat.

În acest context, Tribunalul București a cerut CJUE un punct de vedere pe următoarea chestiune: „în cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic prevăzută la articolul 3 din Directiva privind timpul de lucru se aplică acestor contracte considerate în ansamblul lor sau fiecăruia dintre contractele menționate luate în considerare în mod separat”. 

Directiva privind timpul de muncă definețte timpul de lucru ca fiind orice perioadă în care lucrătorul se află la locul de muncă, la dispoziția angajatorului și își exercită activitatea sau funcțiile. Directiva le impune statelor membre să reglementeze o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive în decursul unei perioade de 24 de ore.

„Or, nu este posibil să se îndeplinească cerința Directivei privind timpul de lucru potrivit căreia fiecare lucrător să beneficieze zilnic de cel puțin 11 ore de repaus consecutive, dacă aceste perioade de repaus sunt examinate separat pentru fiecare contract încheiat între respectivul lucrător și angajatorul său.

Astfel, într-o asemenea situație, orele considerate ca reprezentând perioade de repaus în cadrul unui contract ar fi, după cum este cazul în cauza supusă analizei Curții, susceptibile să constituie timp de lucru în cadrul unui alt contract. Or, întrucât aceeași perioadă nu poate fi calificată în același timp drept timp de lucru și perioadă de repaus, rezultă că contractele de muncă încheiate de un lucrător cu angajatorul său trebuie să fie analizate împreună”, a punctat CJUE. 

Să ne uităm acum în Codul muncii. De regulă, se lucrează opt ore pe zi, timp de cinci zile, cu două zile de repaus. Dar sunt sectoare de activitate și anumite profesii unde se lucrează chiar mai mult de opt ore. Dacă, de exemplu, vorbim de 12 ore de muncă pe zi, atunci e obligatoriu să existe un repaus de 24 de ore după, potrivit Codului. "Salariații au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive", scrie în Cod. Dar dacă e vorba de munca în schimburi, atunci repausul nu poate fi mai mic de opt ore între schimburi. Angajatorii care nu respectă regulile privitoare la repausul săptămânal pot primi amenzi între 1.500 și 3.000 de lei de la inspectorii de muncă. 

Tot CJUE spunea, într-o altă decizie, de data asta din 2017, că repausul săptămânal poate fi acordat în orice zi înăuntrul fiecărei perioade de șapte zile.