EY: Facilitățile fiscale ajută mai mult decât controalele la creșterea sumelor colectate la bugetul de stat

În perioada 2017-2019, numărul total al inspecțiilor fiscale a crescut, însă volumul creanțelor stabilite în aceeași perioadă a scăzut totuși la jumătate. Astfel, creșterea de la 24.533 la 27.023 de inspecții nu se reflectă, așa cum ar fi fost normal, într-o creștere corespunzătoare a creanțelor stabilite prin inspecțiile respective. Mai mult, aceste creanțe au înregistrat o scădere drastică, de la 8,2 la 4,9 miliarde de lei.

”Un număr mare de inspecții fiscale nu presupune în mod automat și colectarea de creanțe fiscale mai ridicate. Se dovedește încă o dată că nu cantitatea, ci calitatea politicii de inspecție fiscală trebuie să primeze. De aceea, salutăm politica ANAF de a pune accentul pe analiza de risc, prin crearea unui departament specializat în acest sens, care este binevenită”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Liderul Departamentului de Asistență fiscală și juridică pentru clusterul de Sud, EY CESA.

Începutul lui 2020, în schimb, a adus cu sine o ușoară scădere, de 10%, a numărului de inspecții fiscale, tendință care s-a păstrat pe tot parcursul anului. 

„Acest lucru se poate explica prin faptul că ciclicitatea activității de inspecție fiscală presupune începerea unui număr de 70% din inspecții în primul trimestru al anului, planul de inspecție fiind aprobat la finele lui 2019”, a subliniat Emanuel Băncilă, Partener, Liderul practicii de litigii și controverse fiscale, Radu și Asociații SPRL.

Analiza specialiștilor de la EY România reflectă faptul că eficacitatea medie per fiecare inspecție fiscală a scăzut gradual, “de la aproximativ 500.000 lei/per inspecție în 2017 la 330.000 lei/per inspecție în 2018 și la 260.000 lei/ per inspecție în 2019. Aceste cifre vin, de fapt, să dovedească creșterea gradului de conformare prin diminuarea sub-declarării în ultimii ani”.

Indicatorul de conformare la declarare a rămas relativ constant în perioada analizată, înregistrând un procent de 94,7% în anul 2019, care a scăzut însă în primele luni ale anului 2020 la 92,5%, “datorită măsurilor legislative adoptate (posibilitatea neplății la termen a obligațiilor fiscale datorită neaplicării în perioada martie-decembrie 2020 a dobânzilor și penalităților de întârziere)”.

În același timp, indicatorul de conformare la plată a înregistrat o creștere în perioada de referință, atingând un procent de 86,6% în 2019. Pe de altă parte, în lumina facilităților fiscale acordate companiilor în perioada stării de urgență și a stării de alertă, acest indicator a ajuns la 78,4% în primul semestru al anului 2020, înregistrând astfel o scădere importantă.

Aceste aspecte au avut drept consecință înregistrarea unui minim istoric de 8% a diferenței dintre procentul de conformare la declarare și cel de conformare la plată în anul 2019, ceea ce ”este un semn că inspecția fiscală a contribuit la reducerea semnificativă a sub-declarării și, implicit, la îmbunătățirea semnificativă a conformării voluntare – contribuabilul declară de bunăvoie și integral baza impozabilă”, punctează Emanuel Băncilă.

Diferența dintre cei doi indicatori a fost mult mai mare în 2020, de 14,1%, procent care constituie obligațiile fiscale ce urmează a fi recuperate în anul 2021. Strategia ANAF pentru următorii patru ani are drept scop revenirea la indicatorii de conformare aferenți anului 2019 și, în consecință, la o diferență dintre cei doi indicatori de numai 8%.

În privința arieratelor colectate asistăm la o creștere exponențială, de la an la an, începând cu anul 2018, de “plus 2 miliarde de lei în 2018, plus 4,8 miliarde de lei în 2019 și plus 7,7 miliarde de lei pe primele șase luni ale lui 2020”. Anul 2017 a reprezentat singura excepție, „când colectarea arieratelor a scăzut cu 0,6 miliarde de lei”.
În contextul creșterii arieratelor colectate, s-a constatat scăderea sumelor colectate prin executarea silită. Aceste sume au scăzut vizibil și constant, de la 14,4 miliarde de lei în 2017, la 12,3 miliarde de lei în 2019, respectiv 4,1 miliarde de lei în primul semestru al anului 2020.

Prin urmare, potrivit specialiștilor EY, cele trei amnistii fiscale adoptate în perioada 2015-2020 par a fi avut rezultatele scontate, cea din 2020 dovedindu-se cea mai eficace: ”În primul rând, această ultimă amnistie anulează în totalitate accesoriile, spre deosebire de cea din 2015 care le anula doar în parte și nu există o limită de sumă – amnistia din 2019 era limitată la sume de sub 1 milion de lei. În plus, amnistia din 2020 a corectat neclaritățile legislative cu care contribuabilii s-au confruntat la celelalte două amnistii, cu posibilitatea corectării oricăror erori în procesul de acordare înaintea luării unei decizii de respingere, ceea ce a adus la îmbunătățirea semnificativă a procentului de facilități fiscale acordate și, implicit, a sumelor colectate la bugetul de stat”, a explicat Emanuel Băncilă.

În concluzie, în urma analizei acestor date, “astfel de măsuri ar trebui avute în vedere și pe viitor, cu îmbunătățirea condițiilor de acordare (eșalonare simplificată sau facilitați fiscale cu acordarea unei perioade mai lungi de plată a arieratelor constând în creanțe principale)”, a conchis Mihaela Mitroi.