UPDATE: Se relaxează condițiile pentru ocuparea posturilor de arhitecți-șefi la nivelul localităților

Potrivit OUG nr. 79/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 646/2021, în situația în care, la concursul pentru ocuparea funcției de arhitect-șef, nu se prezintă persoane care să îndeplinească condiția de șapte ani de vechime în specialitatea studiilor, vor fi acceptați cei care au cinci ani de vechime, în cadrul municipiilor, și trei ani de vechime, în cadrul orașelor și comunelor.

Procesul în sine de a ajunge în funcție era, până la intervenirea acestei modificări, îngreunat tocmai din acest motiv, fapt ce a accentuat lipsa de arhitecți-șefi, îndeosebi în orașe și comune.

De asemenea, conform OUG-ului amintit, persoanele care au "formația profesională de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții și care au promovat concursul pentru ocuparea funcției publice, dar nu au studii în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, au obligația să absolve cursurile de formare profesională specifice organizate de Institutul Național de Administrație în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în termen de maximum un an de la numire, sub sancțiunea eliberării din funcția publică".

Așadar, cei care nu au studiile finalizate în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, dar au ajuns arhitecți-șefi, trebuie să urmeze cursurile de formare profesională în acest sens, pentru a nu-și pierde funcția obținută.

Practic, așa cum se arată în preambulul OUG-ului menționat, mai puțin de jumătate dintre orașele țării au, în acest moment, arhitecți-șefi și numai 19 comune din cele 2.862 din România au o astfel de funcție ocupată. În plus, în județele Gorj, Buzău și Ialomița nu există nicio unitate administrativ-teritorială care să aibă funcția de arhitect-șef ocupată, chiar și temporar.

Astfel, pe fondul unei ocupări deficitare a funcției de arhitect-șef la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu precădere la nivelul orașelor și comunelor, s-a constatat că necesarul pentru o funcționare optimă a sistemului ar fi de minimum 5000 de arhitecți-șefi, în condițiile în care, la momentul actual, doar 180 de astfel de persoane lucrează efectiv, din cele 1.973 persoane cu drept de semnătură recunoscută de Registrul Urbaniștilor din România în perioada 2005-2021.

"[C]omunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în cadrul aparatului propriu pot constitui asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, împreună cu alte comune, orașe sau municipii, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire. Specialiștii din cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, care prestează servicii în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, exercită prerogative de putere publică și pot semna documentele emise sau întocmite în numele autorităților administrației publice locale pentru care asigură serviciile publice respective", este prevăzut în OUG-ul publicat, în scopul de a evita, pe viitor, eventuale blocaje în funcţionarea activităţii autorităţilor administraţiei publice de specialitate.

Pe de altă parte, în cazul comunelor care nu aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire se eliberează de către un funcţionar public definitiv din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, funcționar care preia astfel atribuţiile arhitectului-şef.

De asemenea, personalul de la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sau de la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică poate semna documentațiile, procesele-verbale, avizele, certificatele și autorizațiile emise sau întocmite în numele autorităților administrației publice locale.

Legea nr. 350/2001 prevede că “arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale”.

Acest OUG vine să soluționeze problema celor 3.228 de unități administrativ-teritoriale din România care au nevoie de un arhitect-șef. În plus, ordonanța aduce îmbunătățiri cu privire la reglementările din domeniul construcțiilor, similar unui alt proiect pentru simplificarea regulilor privind atestarea verificatorilor de proiecte şi a experților tehnici, al căror număr este momentan insuficient în raport cu numărul de construcții ce trebuie expertizate.