CCR: Publicarea listei persoanelor fizice cu datorii la Fisc era constituțională. Ce spun specialiștii despre o eventuală reintroducere

Concret, prin Decizia CCR nr. 825/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 403/2021, s-a stabilit că măsura publicării, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), a listei persoanelor fizice care înregistrează obligații fiscale restante reprezenta un mijloc pentru o mai bună colectare, de către stat, a impozitelor și taxelor și nu punea " în discuție aspecte cruciale ale vieții private”, motiv pentru care este constituțională. Această listă a fost scoasă din lege, așa cum spuneam, în anul 2019, când Fiscul a finalizat demersurile pentru scoaterea românilor de pe listele datornicilor.

Din această decizie se înțelege faptul că publicarea listei cu pricina de către ANAF este o practică acceptabilă și că măsura, criticată de către persoana care a ridicat excepția de neconstituționalitate, urmărește sporirea încasărilor bugetare, “acest obiectiv putând fi ușor subsumat conceptului de bunăstare economică a țării” amintit de CCR, după cum a afirmat, pentru avocatnet.ro, Florentina Petrișor (foto), avocat senior, specializat în protecția datelor cu caracter personal, în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații. 

Cu toate acestea, adaugă avocata, din perspectiva GDPR, „ANAF nu ar putea reiniția această practică în lipsa unor prevederi legale exprese în legislația specifică”. Obligația publicării listei datornicilor e prevăzută de Codul de procedură fiscală și, în prezent, se aplică doar persoanelor juridice.

În plus, după cum a menționat Florentina Petrișor, ANAF “nu ar putea susține întemeierea unei atare practici pe necesitatea ei în vederea îndeplinirii unei sarcini care servește unui interes public (art. 6 alin. (1) lit. e) din GDPR), întrucât chiar legiuitorul a revenit și a eliminat, în 2019, obligația inițială de a publica datele debitorilor persoane fizice (i.e., acest demers și faptul că, din 2019 până astăzi, nu a fost nevoie de reintroducerea acestei obligații, susținând ideea că, de fapt, publicarea datelor debitorilor nu este o măsură necesară/eficientă pentru recuperarea sumelor datorate de persoanele fizice)”.

Aprecierea CCR, dată în concordanță cu dreptul european, clarifică faptul că trebuie să existe o marjă de apreciere pentru autoritățile naționale competente cu referire la menținerea unui echilibru echitabil între interesul publicității procedurilor judiciare și interesele cetățenilor în menținerea confidențialității unor date cu caracter personal.

În orice caz, așa cum subliniază specialista Țuca Zbârcea & Asociații, CCR se pronunță doar asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Deciziile CCR sunt general obligatorii, au putere numai pentru viitor, iar toate autoritățile publice sunt obligate să le respecte, adaugă avocata.

Lista datornicilor persoane fizice și prelucrarea datelor cu caracter personal

În acest sens, în cadrul deciziei CCR se face mențiune despre exemplele de date referitoare la cele mai intime și personale aspecte ale unei persoane, identificate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Sunt enumerate, pe această temă, situația sănătății, atitudinea referitoare la religie, dar și orientarea sexuală. De aceea, conform CEDO, acestea ar fi categoriile de date care constituie componente particulare ale vieții private și fac obiectul protecției garantate de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articol intitulat "Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie".

Concret, din perspectiva protecției datelor, CCR a apreciat că, în cadrul acestor liste, nu erau prelucrate date sensibile ale debitorilor. În egală măsură, din perspectiva CCR, spune Florentina Petrișor, nu era necesară obținerea consimțământului persoanelor vizate pentru publicarea unor astfel de liste, din moment ce exista o obligație legală pentru publicare.  

În plus, în privința demersurilor care ar putea fi luate în calcul pe plan național, ANAF ar putea urmări, afirmă avocata, pe fondul acestei decizii a CCR, modificarea legii, în sensul de a reintroduce pe lista datornicilor persoanele fizice.

Pe de altă parte, un astfel de demers va întâmpina, cu siguranță, opoziții, în special pentru că, “din anul 2019 până în prezent, s-a dovedit că s-au putut recupera sumele datorate și fără această prelucrare invazivă, legiuitorul însuși eliminând această cerință”, a subliniat Florentina Petrișor.

În orice caz, așa cum a clarificat inclusiv CCR, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili taxele și impozitele, precum și de a configura regimul juridic al acestora, ținând cont, totodată, și de jurisprudența CEDO. 

CCR a reținut, în egală măsură, faptul că, potrivit art. 162 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, înainte de publicare, obligațiile fiscale restante se notificau debitorilor persoane fizice, iar aceștia puteau astfel să evite ca numele lor să apară pe lista datornicilor.

Așa cum se arată în motivarea deciziei, „[a]ceastă dispoziție reprezintă manifestarea intenției legiuitorului de a nu-l lua prin surprindere pe debitor, care poate evita in extremis publicarea informațiilor care au caracter personal pe site-ul organului fiscal prin plata restanțelor imediat ce primește notificarea”.

Potrivit cadrului legal actual, Fiscul are obligația, în acest moment, de a publica doar lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante. Această listă se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, pe pagina de internet a ANAF-ului.

În ceea ce privește detaliile care erau incluse în lista pe care Fiscul o publica, în perioada când această prevedere era în vigoare, cu persoanele fizice care aveau datorii la stat, acestea erau, potrivit Ordinului ANAF nr. 558/2016:

• numele complet al persoanei fizice care avea datorii restante;
• localitatea domiciliului fiscal (sau unde locuia efectiv, dacă adresa unde locuia era diferită de cea de domiciliu); precum și
• cuantumul exact al obligațiilor fiscale restante (principale și accesorii, dar și care dintre acestea erau contestate și care nu erau contestate de către debitor).

Conform aceluiași ordin al Fiscului, pe această listă a persoanelor fizice care înregistrau datorii restante la stat erau incluși datornicii ale căror obligații fiscale de plată depășeau 15.000 de lei.

Ce zice CEDO despre publicarea listei datornicilor la Fisc

Din perspectiva GDPR, CEDO a stabilit, la începutul acestui an, printr-o decizie, în cazul unei plângeri împotriva Ungariei, faptul că simpla publicare a unei liste cu datornicii la Fisc nu este neapărat contrară Convenției Drepturilor Omului.  

Potrivit CEDO, crearea unei liste a Fiscului cu datornici trebuie să aibă la bază o obligație legală, existând totodată o marjă largă de apreciere de care statele membre UE beneficiază, mai ales când vine vorba despre politica fiscală. Practica pare astfel, în principiu, permisă de GDPR, pentru că unul din temeiurile de prelucrare este îndeplinirea unei obligații legale, însă statele membre UE trebuie să respecte toate principiile privind prelucrarea datelor pentru a acționa în mod legal.

Reamintim că, pe plan național, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a amendat Fiscul, în anul 2016, cu 16.000 de lei, pentru prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal.

Motivele pentru care ANAF a primit amenda, la acel moment, se refereau la faptul că a prelucrat şi a publicat lista pe un alt site în afară de cel propriu, dar și la faptul că nu a informat, în prealabil, persoanele ale căror date personale au fost publicate online. Acest din urmă aspect, după cum a constatat și CCR, nu mai putea fi invocat, întrucât, după momentul primirii amenzii, ANAF a notificat persoanele fizice, acestea având timp să își poată achita datoriile restante și să nu mai apară astfel pe lista catalogată, în spațiul public, drept “lista rușinii”.