Opinie UNPIR: În forma actuală, modificările operate duminică la Codul muncii nu-și ating scopul

Concret, după cum apare într-un comunicat al UNPIR, modificările aduse duminică Codului muncii de către Legea 138/2021 nu clarifică, în realitate, modul în care se obțin adeverințele atunci când angajatorul se află în insolvență ori faliment, așa cum sperau inițiatorii legii.

„La baza problemei se află refuzul unora dintre deținătorii de arhivă de a elibera aceste documente, precum și practica neunitară a instanțelor, în condițiile în care există acțiuni promovate atât împotriva lichidatorului judiciar, împotriva angajatorului radiat, împotriva caselor județene de pensii sau împotriva celui care a preluat arhiva fostului angajator”, scrie în comunicatul UNPIR.

În esență, modificările apărute nu simplifică și nici nu rezolvă obținerea adeverințelor ori documentelor necesare pentru dosarul de pensionare al salariaților sau foștilor salariați ai unei firme aflate în insolvență, lichidare sau faliment.

Asta se-ntâmplă deoarece “[p]racticianul în insolvență este pus în mare dificultate atunci când nu identifică registrul general de evidență a salariaților, dosarele cu contractele de muncă în vigoare, statele de plată sau chiar parola de operare în aplicația Revisal și nu își poate îndeplini obligațiile care decurg din legislația muncii”, după cum transmite UNPIR.

De principiu, practicianul în insolvență nu poate înceta contractele de munca fără să transmită în Revisal încetarea lor și să elibereze adeverințe care să ateste activitatea desfășurată de aceștia. Acest lucru era deja o obligație legală și nu mai era necesară apariția unui alt act normativ.

După cum apare în opinia UNPIR, problemele apar în cazul foștilor salariați, ale căror contracte de muncă nu mai erau valabile la momentul intrării firmei în insolvență, faliment, dizolvare sau lichidare.

“Documentele care atestă activitatea acestora se află în arhiva societății, pentru care există obligația legală a practicianului în insolvență (prevăzută de Legea nr. 16/1996 a arhivelor) de a o preda către un operator privat de deținere a arhivelor”, subliniază UNPIR.

Actul normativ care a introdus, de duminică, aceste schimbări, respectiv Legea 138/2021, nu ține cont, potrivit UNPIR, de faptul că, de cele mai multe ori, adeverințele nu se obțin din lipsa informațiilor și a documentelor cerute de lege. Mai exact, foștii salariați obțin foarte greu adeverințele din cauza:

• lipsei informațiilor anterioare anului 2001 în bazele de date ale instituțiilor statului implicate (Fiscul, Casa Națională de Pensii Publice - CNPP sau Inspectoratul Teritorial de Muncă);
• modificărilor periodice aduse de legiuitor tipizatelor/ modelelor de adeverință solicitate angajatului;
• unor lipsuri în reglementarea activității operatorilor de arhivă.

Pe lângă acestea, nu de puține ori se întâmplă ca și operatorul de arhivă să dea faliment, situație care poate afecta mii de foști salariați ce vor să iasă la pensie, în condițiile în care acum nu există o structură profesională a operatorilor de arhivă reglementată legal, care să preia arhivele operatorilor falimentari.

În fine, probleme mai apar și în cazul salariaților care au fost prevăzători și au obținut de la angajator toate adeverințele necesare (adeverința de vechime sau, dacă e cazul, pe cea privind sporurile primite, grupa de muncă etc.), deoarece tipizatele au fost modificate, iar CNPP nu le mai primește în versiunile vechi, după cum reiese din comunicatul UNPIR.

Astfel, pentru ca modificările recente să fie eficiente, UNPIR apreciază că este necesară modificarea și completarea întregului cadrul legal, nu doar a Codului muncii.