Datoriile fiscale ale firmei pot fi acoperite și prin executarea administratorului. Procedura, folosită tot mai des de Fisc, spun specialiștii

„Angajarea răspunderii solidare patrimoniale este o procedură pe care organele fiscale o utilizează din ce în ce mai des. Și pe care, din păcate, în contextul pandemiei, o vor utiliza, simțim noi, chiar mai des, dat fiind faptul că permite organelor fiscale să obțină recuperarea debitelor neachitate de către societăți de la persoanele care au calitatea de asociați administratori”, a explicat recent Lelia Grigore, Manager al departamentului de litigii fiscale la Dobrinescu Dobrev SCA, la ediția din mai 2021 a conferinței de fiscalitate avocatnet.ro.

Concret, răspunderea solidară este reglementată la articolele 25 și 26 din Codul de procedură fiscală, iar redacția noastră a explicat anul trecut în ce situații concrete poate apela Fiscul la această procedură. Pe scurt, autoritățile inventariază bunurile firmei și, dacă aceasta n-are bunuri care să poată fi executate silit pentru acoperirea datoriilor fiscale, se îndreaptă către administrator.

„Organele fiscale realizează o inventariere a bunurilor societății, verifică disponibilul din cont și, dacă nu există bunuri care să poată fi executate pentru a acoperi debitele fiscale și nici sume în cont pentru a fi poprite, declară societatea respectivă ca fiind insolvabilă (asta nu înseamnă că solicită și insolvența pe Legea insolvenței). Se încheie un proces-verbal de insolvabilitate și apoi se urmează această procedură a atragerii răspunderii patrimoniale solidare”, a detaliat specialista.

Foarte importantă este audierea cu care începe efectiv procedura. De ce? Pentru că acesta poate fi un moment-cheie, un moment în care, în baza justificărilor prezentate, Fiscul poate renunța la atragerea răspunderii solidare.

„Procedura este precedată de audierea persoanei fizice față de care se dorește dispunerea atragerii răspunderii patrimoniale. Tendința generală este de a minimiza rolul pe care-l poate avea respectiva audiere. Din practica noastră, însă, există și situații în care organele fiscale au înțeles situațiile particulare și, deși inițial aveau această intenție de a proceda la atragerea răspunderii patrimoniale, au oprit procedura, ținând cont de susțineri, de notele scrise care pot fi depuse și astfel am evitat un litigiu fiscal și emiterea deciziei de atragere a răspunderii patrimoniale”, a punctat Lelia Grigore.

Dacă, totuși, procedura merge mai departe, atunci administratorul trebuie să ia în calcul orice variantă pe care o are la dispoziție pentru a stopa executarea silită.

„După emiterea deciziei de atragere a răspunderii patrimoniale, aceasta are un caracter executoriu. La fel ca în situația deciziei de impunere, aceasta poate fi pusă imediat în executare de către organele fiscale și consecințele sunt cu atât mai grave cu cât, în unele situații, poate fi dispusă față de persoane fizice care au/au avut calitatea de asociat administrator și vizează patrimoniul lor personal. Prin urmare, în momentul în care se emite o astfel de decizie, trebuie să se urmeze o cale prin care să fie stopată executarea - fie achitarea debitului și solicitarea ulterioară a anulării deciziei, fie eșalonarea, suspendarea în instanță și așa mai departe”, a spus specialista.

Informații mai multe despre atragerea răspunderii solidare a administratorilor pot fi găsite în articolul nostru de aici.