avocatnet.ro 
Modificările la Codul fiscal sunt cuprinse în OG nr. 8/2021, publicată pe 31 august în Monitorul Oficial. Aceasta a modificat art. 315, 316 și 317 din Codul fiscal pentru a remedia transpunerea incorectă a directivei (prin OUG nr. 59/2021, România a transpus în Codul fiscal noile reguli de TVA pentru comerț electronic, în vigoare de la 1 iulie - cu punere în aplicare prin Ordinul ANAF nr. 1019/2021).
Concret, s-a introdus posibilitatea ca persoanele impozabile care au sediul activității economice în România să aplice regimul UE fără a renunța la aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici.
Persoanele impozabile care au sediul activității economice în afara României, dar care sunt stabilite în România printr-un sediu fix, care nu sunt înregistrate și nici nu au obligația înregistrării în scopuri de TVA, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal dacă optează pentru aplicarea regimului special de TVA din art. 315. Persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în România, dacă nu sunt înregistrate şi nu au obligația înregistrării conform art. 316 din Codul fiscal, pot solicita să se înregistreze conform art. 317 din Codul fiscal în cazul în care optează pentru aplicarea regimului UE.Comisia Europeană a transmis României, în iulie, că modul în care țara noastră a ales să transpună directiva privind comerțul electronic nu este corect și a indicat două probleme pentru care legiuitorul va trebui să găsească o soluție în maximum două luni:
O dată, subliniază Comisia, „legislația națională privind ghișeul unic al Uniunii exclude întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din România care vând servicii de telecomunicații, servicii de radiodifuziune și televiziune sau servicii electronice consumatorilor din alte state membre (și anume, întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mică de 88.500 EUR care participă la regimul special de TVA pentru IMM-uri)”.
În al doilea rând, înregistrarea în ghișeul unic al Uniunii este permisă numai societăților deja înregistrate în scopuri de TVA în România în scopul operațiunilor deductibile interne și anumitor operațiuni intracomunitare, și nu celor înregistrate în alte scopuri.
„Orice persoană impozabilă stabilită în UE poate utiliza regimul UE pentru a declara livrările de bunuri și prestările de servicii care fac obiectul regimului. O persoană impozabilă care utilizează regimul special pentru IMM-uri nu este exclusă și, prin urmare, se poate înregistra pentru regimul UE [în cadrul OSS]”, scrie în îndrumările Comisiei Europene, dar chestiunea nu a fost transpusă și la nivel legislativ în România pentru a permite fără dubiu această concluzie.
OSS este, de fapt, fostul Mini One Stop Shop, care a fost extins pentru a deveni un ghișeu unic ce acoperă o gamă mai largă de servicii prestate și bunuri livrate. Deși OSS este opțional, cei care nu-l folosesc trebuie să se înregistreze în fiecare stat membru UE în care livrează bunuri sau prestează servicii pentru clienții lor. Asta înseamnă că OSS simplifică activitatea de declarare și plată a TVA-ului pentru comerțul electronic transfrontalier, pentru că înregistrarea se face numai în statul membru UE de identificare (de principiu, este vorba de statul în care este stabilită activitatea economică).
ccristy