Pentru pensia de urmaș ar trebui luați în calcul și anii de concubinaj, nu doar anii de căsătorie? CCR zice că nu

Așa cum este motivat în Decizia CCR 389/2021, judecătorii au precizat că autoritățile au impus acea limită minimă de zece ani de căsătorie atât din rațiuni financiare, cât și din rațiuni ce țin de protejarea vieții de familie bazate pe căsătorie.

„În acest sens, Curtea a observat faptul că legiuitorul a condiționat acordarea pensiei de urmaș de o durată de cel puțin 10 ani a căsătoriei, fapt ce exprimă nu doar o determinare obiectivă, ce ține de resursele financiare ale statului care influențează stabilirea criteriilor și limitelor de acordare a drepturilor de asigurări sociale, dar și intenția de a proteja viața de familie întemeiată pe căsătorie. Or, așa cum reiese și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cea a Curții Europene de Justiție a Uniunii Europene, legiuitorul național se bucură de libertatea de a stabili reglementări prin care să susțină relațiile de familie întemeiate pe căsătorie și care conferă drepturi specifice soților”, scrie în documentul citat.

Totodată, dacă anii de concubinaj ar avea aceeași valoare precum anii de căsătorie, soțul supraviețuitor ar beneficia mult mai ușor de dreptul la pensia de urmaș și condiția în sine de a avea minimum zece ani de căsătorie ar deveni una derizorie.

„Curtea a apreciat că, în măsura în care ar încuraja asimilarea relațiilor de concubinaj relațiilor dintre soți în vederea stabilirii dreptului la pensie de urmaș, legiuitorul ar relativiza importanța cerinței referitoare la durata căsătoriei, fragilizând protecția acordată acestei instituții. Astfel, soțul supraviețuitor ar putea folosi perioada în care a trăit cu fostul soț înainte de căsătorie pentru a reduce, în fapt, numărul de ani de căsătorie necesari obținerii pensiei de urmaș, acesta devenind o condiție derizorie”, au adăugat judecătorii.

Pe deasupra, dacă ar pune semnul egal între concubinaj și căsătorie, în sensul Legii pensiilor, CCR s-ar băga efectiv peste atribuțiile autorităților, acestea fiind, de fapt, cele îndreptățite să stabilească cum sunt cheltuiți banii statului: „În plus, dacă ar admite că numărul de ani de căsătorie prevăzut de lege pentru a obține pensia de urmaș poate fi complinit prin adăugarea perioadei trăite împreună în afara căsătoriei, instanța de contencios constituțional s-ar substitui, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, legiuitorului, care, așa cum s-a arătat mai sus, se bucură de competența exclusivă de a reglementa condițiile de acordare a drepturilor de asigurări sociale ținând cont atât de valorile sociale protejate, cât și de resursele financiare disponibile.”

Cu alte cuvinte, cei care se pot căsători, dar n-o fac, trebuie să fie conștienți că renunță atât la obligațiile, cât și la drepturile pe care le au cei căsătoriți. „Atât timp cât, potrivit legii aplicabile, două persoane au dreptul de a se căsători, dar nu o fac, înseamnă că aleg să își asume toate consecințele juridice care derivă din această opțiune, astfel că sunt libere de obligațiile ce revin soților, potrivit legii, dar acceptă și renunțarea la drepturile ce derivă din statutul marital”, au mai spus judecătorii.

Citește și: Pensia de urmaș 2021: Sunt necesari cel puțin zece ani de căsătorie pentru a o obține

Conform Legii pensiilor (263/2010), pensia de urmaș poate fi obținută de copii și de soțul supraviețuitor, dacă cel decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.

Dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani, soțul supraviețuitor are dreptul la pensia de urmaș pe tot timpul vieții, după ce împlinește vârsta standard de pensionare. Dacă, însă, durata căsătoriei este sub 15 ani, dar de cel puțin zece ani, atunci pensia de urmaș se acordă în cuantum redus - cuantumul se reduce cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

În altă ordine de idei, CCR a stabilit, acum câțiva ani, că, în sensul legii penale, concubinii ar trebui să aibă același statut ca soții.