Producătorii locali de alimente și băuturi vor avea în curând o alternativă la clasicele piețe de producători, reiese dintr-un proiect de OUG inițiat recent de Ministerul Economiei. În esență, autoritățile vor să creeze cadrul legal pentru a permite apariția grupurilor REKO - adică vânzarea produselor direct către consumatori, fără intermediari, în baza comenzilor plasate online în avans.
Proiectul de OUG va modifica prevederile OG 99/2000 astfel încât să permită
apariția așa-ziselor grupuri REKO. Mai precis, va apărea ideea de activitate de comercializare a produselor alimentare și nealimentare, a băuturilor și a altor bunuri de uz domestic prin furnizare în baza unei înțelegeri online între părți și livrare directă prin deplasarea în anumite locuri stabilite de comun acord cu consumatorii.
Cum funcționează concret un grup REKO? De exemplu, este creat un grup de Facebook cu circuit închis, din care fac parte producători locali din raza unei anumite localități și potențiali consumatori din aceeași zonă care capătă acces în urma aprobării de către administratorul grupului, scriu cei de la
GrowingForMarket.com. Desigur, asemenea grupuri se pot face și pe alte rețele sociale, platforme online, forumuri și așa mai departe.
Astfel, producătorii își fac reclamă online la produsele disponibile (și indică modalitățile de plată pentru ele) și consumatorii fac comenzi prin comentarii la postările comercianților. Ulterior, scrie sursa citată, producătorii și consumatorii cad de comun acord asupra unui loc de întâlnire (la o anumită dată și la o anumită oră) și cu acea ocazie are loc livrarea și plata produselor. Practic, diferența majoră între o piață publică și un grup REKO este tocmai faptul că, în cazul din urmă,
producătorii vin cu bunuri deja comandate. Într-o piață publică sau într-o piață de producători, comercianții vin cu o ofertă de produse și așteaptă să fie cumpărate de clienții care se întâmplă să vină pe-acolo.
Conform reprezentanților Ministerului Economiei, apariția grupurilor REKO
ar aduce o serie de beneficii atât producătorilor locali, cât și consumatorilor. Pentru comercianți, asta ar însemna eliminarea necesității intermediarilor, pentru că și-ar vinde produsele direct clienților, dar le-ar permite și o vânzare mai eficientă a mărfurilor, pentru a reduce costurile și pierderile.
„Producătorii se bucură și ei de posibilitatea comercializării în avans a produselor printr-un sistem eficient, simplu și nebirocratic, predictibilitatea comenzilor și veniturilor la intervale regulate scurte, transportul organizat doar al produselor solicitate, efecte de cross-marketing extinse și posibilitatea unei implicări/investiții ajustată la talia producției, dar și ajustabilă ușor atât în sensul extinderii, cât și al restrângerii activității, diversificarea vânzărilor și minimizarea riscului de desfacere către un număr limitat de cumpărători, posibilitatea concentrării livrării într-o singură zi și un interval scurt de timp, minimizarea costurilor de livrare către mai mulți clienți printr-o singură întâlnire etc.”, scrie în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
În același timp, consumatorii capătă acces la produse locale proaspete pe care le pot cumpăra fără a avea limite minime pentru comenzi, taxe de transport sau taxe pentru procesarea plăților, de exemplu.
„Consumatorii au oportunitatea să comande o varietate de produse locale și proaspete de la mai mulți producători diferiți, cu livrarea în același loc și în același moment, prin mijloace electronice ușor accesibile și facile, fără să existe limite minime per comandă sau condiționarea de un pachet predefinit, fără costuri suplimentare de livrare, taxe de procesare a plății cu cardul sau cash etc.”, motivează autoritățile.
În România, activitatea grupurilor REKO este
descurajată în prezent de legislația neclară și de controalele desfășurate de autorități. Prin urmare, introducerea acestei noi forme de comerț ar duce la încurajarea apariției grupurilor REKO.
„Modelul REKO își desfășoară activitatea în baza legislației europene, fără necesitatea unor avize speciale din partea instituțiilor statului, deoarece în cadrul evenimentelor/întâlnirilor nu are loc o activitate de tip piață, ci strict livrarea (predarea-primirea) comenzilor efectuate în avans, în mediul online. Din nefericire, cadrul de reglementare românesc este neclar cu privire la acest tip de activitate, existând un nivel ridicat de nesiguranță din partea organizatorilor de astfel de grupuri, dar și a producătorilor și consumatorilor care își desfășoară activitatea comercială și livrările prin intermediul lor.Pe de altă parte, neclaritățile acestui cadru generează o lipsă de uniformitate în comportamentul autorităților locale/regionale și împiedică inovarea și testarea noilor soluții de comercializare, adaptarea lor la condițiile și nevoile specifice ale diferitelor regiuni sau grupuri de producători/consumatori, și permite totodată aplicarea arbitrară a unor sancțiuni administrative sau contravenționale pentru o activitate legală și benefică comunității”, este explicat în nota de fundamentare.
Conform GrowingForMarket.com, „REKO” este un acronim suedez care s-ar traduce prin „consum real”, „consum echitabil” sau „consum sincer”. Grupurile REKO au fost inventate de fermierul finlandez
Thomas Snellman, care căuta o alternativă la vânzarea produselor sale prin intermediul magazinelor.
„Din 2013 și până în prezent, acest tip de model s-a extins la sute de grupuri locale în Europa, dar și pe alte continente, reunind zeci de mii de producători locali și milioane de consumatori pentru comercializarea unor produse proaspete, sănătoase și de origine locală într-un model economic sustenabil și avantajos. (...) De asemenea, acest mod de comercializare s-a dovedit a fi nu doar convenabil, sustenabil, sănătos și ecologic, dar în contextul pandemiei COVID-19 modelul a reprezentat o alternativă sănătoasă, rezilientă și robustă pentru susținerea producătorilor locali într-o perioadă dificilă, dar și pentru livrarea către consumatori a produselor dorite într-un cadru sigur”, mai scriu inițiatorii proiectului de act normativ.
Proiectul de OUG vine cu mai multe măsuri benefice comercianților, dincolo de crearea cadrului legal pentru grupurile REKO, despre care
am scris mai multe în acest articol.
Atenție! Proiectul de OUG trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.