Spălarea banilor: Controalele autorităților vor fi direcționate în funcție de riscurile identificate. Ce afaceri ar putea fi vizate?

Strategia operațională a ONPCSB pentru perioada 2021 - 2026 se axează în principal pe evaluarea riscurilor autohtone de spălare a banilor și adaptarea controalelor la firme în funcție de rezultatele obținute.

„Proiectul «Money Laundering and Terrorism Financing Risks Compliance: Implementing a National Mechanism to Assess and Manage Money Laundering and Terrorism Financing in Romania» reprezintă un proces cuprinzător de obținere și de analiză a datelor, rezultatele așteptate fiind identificarea, analizarea și înțelegerea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului ca prim pas în atenuarea lor. Scopul fundamental al proiectului este ca autoritățile române să identifice în mod realistic riscurile și să ia măsurile necesare pentru reducerea acestora, prin alocarea de resurse eficiente financiare, tehnice și umane”, scrie în documentul apărut recent.

Conform celor de la ONPCSB, prima etapă a proiectului, ce presupune identificarea riscurilor și includerea lor într-un raport, este în plină desfășurare în prezent. A doua etapă va fi stabilirea unui plan de acțiune pentru reducerea riscurilor identificate și implementarea acestuia. În esență, asta înseamnă că domeniile de activitate economică cu grad scăzut de risc vor fi supervizate mai puțin, resursele autorităților urmând să fie concentrate pe domeniile cu grad ridicat de risc.

În paralel, în strategie este explicat că se dorește și achiziționarea unui sistem informatic care să ajute la optimizarea activității ONPCSB. Mai exact, acesta va fi folosit, printre altele, pentru a colecta mai ușor informații de la firmele care fac raportări la ONPCSB (inclusiv privind tranzacțiile suspecte), a evalua automat tranzacțiile raportate pentru a identifica suspiciunile de spălare a banilor și a aloca eficient cazurile de investigat, a face analize bazate pe datele financiare deținute, dar și pentru a gestiona electronic procesele de control și supraveghere a firmelor raportoare.

Dacă trecem în revistă riscurile de spălare a banilor identificate de autoritățile europene printr-un raport de acum doi ani, ne putem da seama cam ce ar putea figura în rezultatele analizei pe care o face acum ONPCSB. Desigur, raportul respectiv se referă la UE, în timp ce autoritățile de la noi se axează în principal pe riscurile specifice României, astfel că pot exista diferențe notabile între rezultate.

Un prim exemplu este cel al afacerilor în care numerarul se folosește intens, cum ar fi barurile, restaurantele, spălătoriile de mașini, casele de amanet, magazinele de textile, magazinele de băuturi și tutun, casele de pariuri sau companiile de construcții. Aceste tipuri de afaceri sunt preferate de infractori deoarece permit spălarea unor cantități mari de bani, susținându-se că fondurile provin din activități economice legitime (firmele-fantomă sunt exemplul cel mai bun aici).

Mai departe avem și exemplul afacerilor din domeniul imobiliar, acolo unde infractorii străini pot face investiții consistente. „Evaluarea amenințării de spălare a banilor legată de investițiile în imobiliare a evidențiat utilizarea recurentă a sectorului imobiliar de către grupurile criminale organizate pentru spălarea banilor din infracțiuni. Sectorul imobiliar este utilizat în principal în combinație cu alte sectoare, cum ar fi furnizorii de servicii de încredere sau consultanța juridică, dar prezintă în sine o anumită expunere la amenințări. Afacerile cu imobiliare nu necesită expertiză sau cunoștințe specifice și pot fi destul de atractive din punct de vedere financiar, în funcție de serviciile oferite”, scrie în raport.

De asemenea, o activitate cu risc de spălare a banilor este cea de consultanță fiscală. Concret, infractorii se pot folosi de contabili, auditori sau consultanți fiscali pentru a cumpăra imobile, a crea companii, a aranja suprafacturarea sau subfacturarea sau declarații false pentru mărfuri importate/exportate ori a obține consultanță fiscală. „Experții din aceste domenii pot fi implicați în scheme de spălare a banilor, ajutând la crearea de structuri opace, definite ca structuri de afaceri în care adevărata identitate a proprietarului entităților și aranjamentelor din acea structură este ascunsă. Crearea unor astfel de structuri, adesea înființate în mai multe jurisdicții, inclusiv în centre offshore, este complicată și necesită servicii profesionale”, se arată în analiza autorităților europene.

Alte exemple relevante mai sunt casele de schimb valutar, afacerile cu jocuri de noroc, ONG-urile sau chiar afacerile care acceptă plata bunurilor și serviciilor cu criptomonede.

În altă ordine de idei, trebuie amintit că, la nivelul UE, în viitorul apropiat vom avea un cadru legal unic pentru prevenirea spălării banilor. Adică regulile care acum sunt stabilite printr-o directivă europeană și care trebuie implementate la nivel național pentru a se aplica vor fi mutate, într-o formă extinsă, într-un regulament european aplicabil direct în toate statele UE. În paralel, o să apară o autoritate europeană specializată care va coordona autoritățile naționale din domeniul prevenirii spălării banilor, pentru o implementare optimă a legislației în domeniul privat.

Două dintre măsurile importante pregătite în acest sens sunt o interdicție la nivelul UE de a face sau a accepta plăți în numerar de peste 10.000 euro și identificarea persoanelor care dețin criptomonede.