În pofida ajutoarelor date de stat, firmele au nevoie și de modificarea mai rapidă a legislației privind insolvența

„Majoritatea tipurilor de litigii au înregistrat o scădere la toate nivelurile de instanţă din ţară în cursul anului trecut. În mod surprinzător, deși la începutul pandemiei, estimările privind insolvențele erau sumbre, din cauza problemelor de lichiditate, în realitate, numărul procedurilor de insolvență s-a prăbușit, fiind înregistrate în 2020 cu aproximativ 25% mai puține dosare de insolvență decât în anul precedent. Este cea mai puternică scădere a numărului dosarelor de insolvență din 2016. Această evoluție poate fi explicată printr-o anumită eficacitate a măsurilor statului de combatere a măsurilor economice negative ale pandemiei, precum și prin maturitatea companiilor care trecuseră și prin criza financiară globală din 2008 și prin rapiditatea măsurilor implementate de acestea”, subliniază, pe marginea raportului, Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, liderul practicii de soluționarea disputelor.

Notă: Raportul CSM privind starea justiției 2020 poate fi consultat aici. 

Cealaltă jumătate a „paharului” este prezentată de specialiștii în insolvență și restructurare de la CITR, care au realizat un studiu prin care arată că că în 2020, în plină pandemie, numărul companiilor de impact aflate în stare de insolvență iminentă a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. . Acest nivel, spun reprezentanții CITR, este comparabil cu cel din 2013, când numărul insolvențelor iminente a fost cel mai mare din istorie, ca urmare a efectelor prelungite ale crizei financiare din 2008.

„Deși ne-am aștepta să existe un val al insolvențelor cauzat de pandemie, acest lucru nu s-a întâmplat. Schemele de sprijin guvernamental au contribuit semnificativ la scăderea numărului de insolvențe în cazul companiilor de impact. Așadar, astăzi nu mai vorbim despre un val agresiv de insolvențe generat de pandemie, ci despre unul ascuns, care este mereu iminent, al dificultății acelor companii aflate într-o stare de insolvență iminentă sau în dificultate instalată deja de ani de zile. Pandemia a dat amploare dificultăților preexistente, dar nu a forțat companiile cu probleme să acceseze proceduri de prevenție a insolvenței sau de insolvență”, spune Andra Caragea, CEO CITR.

Concordatul preventiv a fost unul dintre principalele mecanisme de redresare alese în 2020 de firmele care au acumulat datorii din cauza crizei coronavirusului, arăta o analiză realizată tot de CITR, prin care specialiștii subliniau că asta înseamnă că datornicii au înțeles cât de mult contează luarea la timp a unei decizii pentru salvarea afacerii. Problema, în practică, e că firmele se decid târziu să ia măsuri pentru a evita falimentul. Și, mai mult decât atât, există confuzia uriașă ce se face între ideea de a intra în insolvență, de a încerca o redresare și ideea de faliment, ca punct final de eșec al afacerii.

Concordatul preventiv este un mecanism ce poate fi accesat de la primele semne de dificultate și ajută la o redresare rapidă a companiei. Potrivit Legii insolvenței, Aceasta presupune încheierea unui contract între firma datornică aflată în dificultate financiară și creditorii care dețin minimum trei sferturi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, documentul fiind omologat de judecătorul sindic. Contractul conține un plan de redresare și de realizare a creanțelor, propus de datornic și cu care creditorii sunt de acord. Concordatul preventiv permite nu doar suspendarea executărilor silite, ci și, dacă creditorii sunt de acord, a curgerii dobânzilor, a penalităților și a oricăror altor cheltuieli aferente creanțelor. Pe deasupra, atât timp cât este activ concordatul preventiv, nu se poate cere intrarea în insolvență a companiei cu datorii.

Modificări ce vor fi aduse Legii insolvenței

România trebuie să implementeze în următoarea perioadă o directivă europeană ce va modifica Legea insolvenței: Directiva UE 2019/1023. La acest moment, transpunerea este la nivel de proiect de lege pus în dezbatere în martie 2021 și actualizat în iunie pe site-ul Ministerului Justiției. De atunci însă, nicio actualizare privind adoptarea lui de către Guvern pentru a fi transmis Parlamentului. Termenul propus pentru transpunere a fost în iulie anul acesta, dar pe care aproape niciun stat membru UE, nu doar România, nu l-a respectat. Dacă se confruntă cu probleme deosebite privind luarea măsurilor necesare transpunerii, statele au putut cere perioade de grație de un an de zile. Prin urmare, nu ne putem aștepta ca modificările prin care se va transpune directiva să apară prea curând în legislație dat fiind contextul, dar și greutatea cu care sunt transpuse multe alte directive în țara noastră de obicei

Printre altele, modificările cuprinse în proiectul de lege de transpunere vizează tocmai concordatul preventiv, dar și acordul de restructurare, iar efectul lor va fi unul extrem de benefic pentru companii: „antreprenorii români vor beneficia de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate”, spun cei de la CITR.

În mai, în cadrul unei conferințe juridice avocatnet.ro, s-a discutat despre avantajele și dezavantajele acordului de restructurare, văzut extrem de bine de specialiști pentru mediul de afaceri din România. Prin procedura acordului de restructurare, datornicului i se va permite să realizeze împreună cu un practician în insolvenţă şi să negocieze cu creditorii un acord de restructurare, urmând ca, ulterior, să fie cerută confirmarea acestuia de către un judecător sindic. La fel ca mandatul ad-hoc, care o să dispară complet din Legea insolvenței, acordul de restructurare va fi tot o procedură de prevenire a insolvenței.