Interviu: Restructurarea companiilor - Provocări și soluții pentru evitarea insolvenței

Datele prezentate de CITR arată că în prima jumătate a anului 2024, numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvență a crescut la 3.600, iar dintre acestea, 72 ar fi companii de impact, cu active de peste un milion de euro. Totodată, în comuniat sunt relatate inclusiv cifre privind numărul restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, fiind înregistrate 71 de cereri în acest sens, dintre care 19 de la companii de impact.

Orașele din România care au înregistrat cel mai crescut număr de insolvențe sunt: București (aproximativ 574 companii), Bihor  (aproximativ 257 companii) și Cluj (215 companii).

Conform comunicatului, analizele derulate arată că printre cauze se numără: scăderea vânzărilor și a cererii , creșterea costurilor operaționale, datoriile acumulate, probleme de lichiditate, dar și deciziile de management, uneori nepotrivite. Pornind de la aceste aspecte, avocatnet.ro a adresat CITR un interviu cu scopul de a aduce în atenția companiilor un set de măsuri/informații ce pot veni în sprijinul acestora pentru a preveni insolvența. 

Interviu cu Mariana Boiciuc, Senior Partner în cadrul CITR

Avocatnet.ro: O analiză publicată de CITR toamna trecută arăta că în 2023 circa 43% din totalul companiilor de impact sunt restructurabile sau aflate în insolvență iminentă. Numărul acestora a ajuns la cel mai mare nivel înregistrat în ultimul deceniu. Cifrele prezentate în acea analiză arătau o reticență puternică a companiilor de a accesa o măsură de restructurare. De ce credeți că se întâmplă asta și ce înseamnă, mai exact, insolvență iminentă?

E important să precizăm că, din perspectiva Studiului Companiilor de Impact pe care noi îl realizăm anual, de mai bine de 10 ani, atunci când vorbim de măsuri de restructurare ne referim la mecanisme formale, reglementate, care pot fi accesate de către companiile care manifestă o anumită fragilitate în raport cu dinamica ecosistemului de business.

Iar aceste instrumente formale sunt cele care vizează o conduită preventivă, menită să preîntâmpine o stare de insolvență care ar putea apărea în lipsa adoptării unor măsuri de restructurare. În esență, este vorba despre acordul de restructurare și concordatul preventiv. Aceste mecanisme, fiind relativ recent adoptate în legislația națională, sunt mai puțin cunoscute. E de menționat și faptul că încă nu avem povești de succes derivate din implementarea acestor proceduri, ele fiind în derulare, iar efectele asupra companiilor se vor vedea peste câțiva ani.  Înțelegem, așadar, de ce rata de adopție este mai scăzută.  Însă, ceea ce am observat în cei doi ani de când dispunem de aceste instrumente, este că informația ajunge la tot mai mulți antreprenori, iar interesul mai ales față de concordatul preventiv devine tot mai crescut.

Spre exemplu, în prima jumătate a acestui an am avut la nivel național  71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în derulare astăzi, iar 19 provin de la companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

În ceea ce privește insolvența iminentă, spunem că o companie se află în insolvență iminentă atunci când constatăm că resursele financiare de care aceasta dispune sau ar putea dispune vor fi insuficiente pentru plata datoriilor atunci când acestea vor deveni scadente. În baza unei analize financiare, putem determina când o companie se află în stare de insolvență iminentă și o încurajăm să apeleze, cât mai timpuriu, la soluțiile pe care legislația insolvenței le pune la dispoziție mediului de afaceri.

Avocatnet.ro: Care sunt marile dificultăți economice cu care se confruntă companiile de impact în prezent? În ce măsură schimbările în politica fiscală contribuie la dificultățile cu care se confruntă companiile acestea sau fac dificilă restructurarea?

Din interacțiunile pe care noi le avem cu antreprenorii, am observat că există atât aspecte generale, cât și particulare care generează un climat de fragilitate. Companiile care în mod constant au avut o marjă redusă a profitului, deci au avut o performanță mai scăzută, sunt mai vulnerabile la schimbările din mediul economic, iar fluctuațiile care apar în zona operațională (fie că vorbim de creșteri de preț la materii prime sau sincope în lanțul de aprovizionare) și/sau financiară (evoluția indicilor ROBOR, EURIBOR, cu impact direct asupra ratelor de credit lunare) conduc la o erodare a nivelului de profitabilitate și pun presiune suplimentară pe fluxurile de numerar. Sunt și companii care au o dependență ridicată de un anumit client sau furnizor, iar atunci când acesta modifică, din varii motive, parametrii colaborării, determină un efect de domino. Apoi, măsurile guvernamentale de sprijin acordate pe perioada de pandemie au avut ca scop menținerea companiilor pe o linie de plutire și au oferit o fereastră de oportunitate pentru eficientizarea afacerilor, însă puține companii au schimbat ceva în modelul de business, astfel încât, după ridicarea acestor facilități, le este tot mai dificil să continue.  

Dacă ar fi să structurăm principalele cauze pentru care companiile au intrat în insolvență în prima jumătate a anului, acestea ar fi:

1. Probleme de lichiditate: majoritatea companiilor au intrat în insolvență din cauza problemelor de lichiditate. În special, întreprinderile mici și mijlocii s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea fluxului de numerar, fiind incapabile să-și acopere obligațiile financiare pe termen scurt​​​​.
2. Creșterea costurilor operaționale: creșterea costurilor cu materiile prime și energia a afectat semnificativ marjele de profit ale companiilor, ducând la incapacitatea acestora de a-și plăti creditorii. Sectoarele cele mai afectate au fost cele de producție și construcții​​​​.
3. Datoriile acumulate: acumularea datoriilor pe termen lung și incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un alt factor major. Numeroase companii nu au reușit să-și renegocieze termenele de plată sau să obțină finanțare suplimentară pentru a-și susține activitatea​​​​.
4. Scăderea vânzărilor și a cererii: scăderea cererii pe piața internă și internațională a dus la o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special în sectorul comerțului. Aceasta a fost accentuată de inflație și de incertitudinea economică generală​​​​.
5. Decizii de management: deciziile de management inadecvate și lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolvența unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor și de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în multe cazuri analizate​​​​.

Avocatnet.ro: Lipsa informării sau informarea insuficientă cu privire la beneficiile soluțiilor de restructurare țin companiile departe de aceste soluții sau limitează opțiunile acestora, până când situația lor se deteriorează și mai mult?

Accesul la informație este esențial în orice aspect, prin urmare sigur că atunci când nu ai toate opțiunile pe masă, deciziile pe care le poți lua sunt limitate. Tocmai de aceea, noi avem responsabilitatea de a  promova în mediul de business toate instrumentele pe care o companie le are la dispoziție pentru a crea cadrul necesar adoptării unui plan de revitalizare sau eficientizare a afacerii. Suntem promotori ai valorii în business și vorbim în cadrul evenimentelor la care suntem prezenți despre aceste soluții, astfel încât antreprenorii să știe că în situații de fragilitate a business-ului, există mecanisme la care pot apela pentru a preîntâmpina o deteriorare (poate chiar ireversibilă) a business-ului pe care îl conduc. Iar consultarea unui specialist poate fi colacul de salvare de care au nevoie.

Avocatnet.ro: Care ar fi semnalele de alarmă pentru companii, iar aici nu ne referim doar la cele de impact, care transmit faptul că e momentul să ia măsuri pentru a preveni o deteriorare a situației economice?

Fiecare antreprenor are anumite repere în funcție de care măsoară pulsul afacerii și e firesc să fie așa. Până la urmă, dincolo de orice indicatori financiari care pot fi calculați, orice business are particularitățile proprii, iar antreprenorii simt când situația este încă gestionabilă sau e momentul să apeleze la un ajutor specializat. Adesea, această linie e foarte fină, iar în practică am constatat că procesul decizional este îndelung amânat pentru că antreprenorii încearcă să se salveze singuri și dau dovadă de reziliență.

Dar, pe lângă antreprenor, o voce puternică este și cea a directorului financiar, care, în contact fiind cu zona de cifre ale companiei, poate sesiza încă dintr-o etapă timpurie elemente care transmit fragilitatea afacerii, ceea ce constituie un semnal că ar fi bine să aibă o discuție cu un specialist, despre situația pe care o traversează. Este posibil să nu fie neapărat nevoie de adoptarea vreunui instrument de restructurare, dar, ca măsură de prevenție, întâlnirea poate fi lămuritoare.

Câteva exemple care pot indica o dificultate a business-ului sunt:

1. Comprimarea marjelor comerciale, ca urmare a incapacității de transpune in prețul de vânzare creșterea preturilor la materii prime;
2. Acumularea de stocuri din ce în ce mai mari și diminuarea vitezei de rotație a acestora;
3. Dificultăți în recuperarea creanțelor de la clienți; creșterea intervalului de timp dintre scadențele creanțelor și recuperarea acestora, corelate cu dificultăți în plata la timp a datoriilor către furnizori și/sau limitarea creditului furnizor pe care societatea îl poate accesa;
4. Dificultăți în achitarea la scadență a ratelor de credit și/sau incapacitatea de a accesa finanțare suplimentara din mediul bancar, deoarece societatea nu mai îndeplinește criteriile minime pentru a fi considerata finanțabilă;
5. Dificultăți de natura operațională, cum ar fi întreruperi in lanțul de furnizare cu materii prime – disponibilitate redusă a acestora și preturi crescute; incapacitatea pieței de a absorbi produsele companiei, ca urmare a contextului macroeconomic sau modificări tehnologice în industria în care societatea operează care nu pot fi încorporate în timp util în operațiunile firmei.
6. Dependența afacerii de anumiți clienți sau furnizori care, la rândul lor, se confruntă cu probleme de lichiditate.

Avocatnet.ro: Modificările legislative din 2022 în privința concordatului preventiv - care a fost impactul acestora până în prezent?

Forma actuală a concordatului preventiv, de care beneficiem din vara anului 2022, este mult mai adaptată nevoilor companiilor. Iar asta se transpune și în interesul tot mai crescut pe care îl vedem la antreprenori. De la implementarea noilor modificări legislative, aproape 200 de companii au depus cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv.

De ce zicem că e mai adaptată nevoilor companiilor? E mai clară, asigură existența unei predictibilități și pentru antreprenor, și pentru creditorii săi cu privire la soluțiile ce pot fi implementate. Practic, în aproximativ 3 luni de la deschiderea procedurii, toate părțile vor ști cât și în ce termen urmează să fie recuperate creanțele și care sunt acele măsuri menite să susțină restructurarea. De asemenea, structura de votare e similară cu cea din procedura de reorganizarea judiciară din partea de insolvență, asigurând astfel o familiaritate pentru creditorii implicați. Totodată, măsurile ce se pot implementa sunt diverse și, de asemenea, similare cu cele din reorganizarea judiciară. Practic, se deschide procedura, se întocmește lista creanțelor ce urmează a fi afectate de plan, se evaluează activele, se întocmește propunerea de plan de restructurare, se negociază apoi cu creditorii și se obține votul acestora. După obținerea votului, judecătorul sindic va omologa concordatul și se va trece la implementarea efectivă. Este, de asemenea, benefic păstrarea controlului de către companie, dar și supravegherea exercitată de practicianul desemnat, care verifică, din 3 în 3 luni nu doar implementarea măsurilor din plan, ci și menținerea viabilității companiei ca urmare a acestor măsuri. Și aceasta asigură confortul și al creditorilor, și al companiei, știind că este pe drumul cel bun.

Avocatnet.ro: Când ar trebui o companie să se gândească la concordatul preventiv și care sunt, în mare, avantajele acestuia?

Concordatul preventiv oferă, în esență, un cadru reglementat pentru restructurarea unei companii, o soluție pentru depășirea dificultăților temporare, atâta timp cât business-ul este viabil.

Este un mecanism de restructurare, care se adresează companiilor aflate într-o zonă de fragilitate, adică a căror activitate este afectată temporar și care, neadresată, poate genera o amenințare reală și gravă a capacității viitoare de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri concrete și eficiente.

Așa cum ziceam mai devreme, pe durata concordatului preventiv, compania își derulează business-ul precum o face în mod normal, își păstrează prerogativele conducerii afacerii și beneficiază de o perioadă cuprinsă între 4 și 12 luni de suspendare a măsurilor de executare silită. Totodată, pe durata suspendării executărilor silite nu se poate deschide procedura insolvenței și se suspendă curgerea dobânzilor, a penalităților de întârziere și a altor accesorii aferente datoriilor ce vor face obiectul planului de restructurare. De asemenea, partenerii contractuali esențiali nu pot refuza executarea contractelor, nu le pot rezilia și nici executa în mod anticipat în detrimentul companiei, sub condiția ca sumele ce le sunt datorate ulterior deschiderii procedurii de concordat să fie achitate la scadență. 

Accesarea unei procedurii de concordat presupune elaborarea unui plan de redresare a activității care să prevadă modalități de restructurare a datoriilor (rescadențări, reduceri etc) și măsuri de eficientizare a business-ului. Prin acest plan, compania poate să aleagă ce datorii va restructura prin plan și ce datorii vor urma cursul firesc al parametrilor contractuali. Libertatea de a decide asupra modului de tratare a datoriilor îi revine astfel antreprenorului care, desigur, se poate consulta cu specialistul în restructurare pentru a decide cea mai potrivită strategie pentru business-ul său. Astfel, compania beneficiază de un cadru reglementat pentru a depăși starea de dificultate, a-și îmbunătăți lichiditatea și a-și reduce costurile, ceea ce îi oferă o șansă de prevenire a unei situații de incapacitate de plată - aspect esențial, mai ales în climatul curent. Important este ca la primele semne de fragilitate să existe dialog cu specialiștii, care, prin prisma expertizei și a experienței, pot recomanda adoptarea celui mai potrivit instrument de restructurare.

Avocatnet.ro: Există măsuri pe care statul le pune la dispoziția companiilor (din anumite sectoare) și care le-ar putea ajuta în contextul redresării financiare?

Măsurile adoptate de stat sunt unele generale, menite să acorde facilități similare tuturor companiilor, motiv pentru care nu pot adresa sau rezolva dificultățile financiare, structurale sau operaționale specifice unei anumite companii.

Aceste măsuri nu încurajează o restructurare a companiilor, iar pe termen mediu și lung, efectul, în majoritatea cazurilor, este o acutizare a stării de dificultate.