UPDATE: Rapoarte ANAF: Ce probleme au găsit inspectorii la controalele terminate în anul 2021

Raportul ANAF pentru semestrul I și cel pentru semestrul II din 2021 includ, înainte de toate, chestiuni problematice identificate la controalele inopinate ale inspectorilor antifraudă.

O primă deficiență prezentată, care este și una gravă, este evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a unor cheltuieli fictive, scopul fiind de a scăpa de plata taxelor la stat. De exemplu, livrări intracomunitare fictive scutite de TVA pentru a justifica ieșirea unor mărfuri din gestiune, mărfuri care au fost vândute de fapt în țară fără a fi declarate veniturile și a fi plătit TVA-ul. Sau înregistrarea directă a unor documente (fără interpunerea altor societăți) care figurau ca emise de entități cu un comportament fiscal inadecvat.

Altă problemă găsită des este neevidențierea totală sau parțială a tranzacțiilor comerciale sau a veniturilor realizate, tot în ideea de a evita plata taxelor. Un exemplu central în acest caz este cel al persoanelor fizice care au făcut constant livrări de bunuri prin intermediul unor site-uri și companii de curierat, însă fără a declara veniturile obținute și a plăti taxe pentru ele. Alte situații de acest gen sunt înregistrarea de livrări fictive pentru a masca valoarea reală a bunurilor vândute, comerțul fără întocmirea de documente sau emiterea de facturi pe baza cărora alte firme își deduc TVA.

Mai departe, alte probleme identificate frecvent de inspectorii antifraudă ai ANAF sunt:

• nedotarea cu case de marcat sau neemiterea de bonuri fiscale pentru toate bunurile vândute și serviciile prestate;
• neconectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la sistemul de monitorizare al ANAF;
• neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse sau scoase din magazine;
• nereconstituirea documentelor pierdute sau distruse;
• încasări sau plăți fragmentate în numerar de la/către beneficiari pentru facturile în valoare mai mare de 5.000 sau 10.000 de lei;
• comerțul constant cu mașini fără înregistrare fiscală, declararea veniturilor și plata taxelor;
• ascunderea veniturilor din comerț online de către persoanele fizice;
• sume de bani ridicate din casierie de către persoane cu funcții de conducere pentru a le cheltui în interes personal;
• achiziții de bunuri și servicii de la parteneri inactivi fiscal, în baza cărora s-au făcut ulterior deduceri nelegale de TVA;
• achiziționarea produselor accizabile (băuturi alcoolice și tutun) de la persoane care desfășoară activitate fără a deține atestatul de comercializare emis de autoritatea competentă;
• achiziția de tichete cadou pentru a fi acordate partenerilor de afaceri;
• nesolicitarea codului de TVA atunci când s-a depășit plafonul de scutire de taxă (300.000 de lei);
• nedeclararea veniturilor realizate de către persoane fizce care au avut încasări de la entități externe care administrează site-uri de tip motoare de căutare sau rețele de socializare.

Apoi, în raportul publicat de ANAF sunt indicate și deficiențe găsite prin intermediul Direcției generale de coordonare a controlului fiscal.

O problemă constantă este calcularea greșită a rezultatului fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit sau nerespectarea prețurilor de transfer aferente tranzacțiilor derulate cu societățile afiliate, însă s-au găsit nereguli și pe partea de TVA:

• completarea greșită în deconturile de TVA a sumelor deductibile sau a taxelor colectate;
• evidențe incorecte sau incomplete ale operațiunilor făcute;
• nedeținerea de facturi sau bonuri fiscale pentru deducerile de taxă;
• neînregistrarea TVA colectată cu cota de 19% pentru veniturile din transmisii video electronice;
• nerespectarea limitării la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

De asemenea, la capitolul deficiențe frecvente mai sunt trecute și comerțul neautorizat și comerțul cu bunuri de proveniență nedovedită.

Apoi este și o parte cu constatările Direcției generale pentru controlarea veniturilor persoanelor fizice, care însă se referă tot la nereguli legate de afaceri.

Astfel, avem deficiențe la completarea situațiilor financiare depuse de companii (în principal, greșeli privind sumele datorate acționarilor sau asociaților) și deficiențe la organizarea și conducerea evidenței contabile la firmele deținute sau administrate de persoanele fizice verificate (în esență, chestiuni legate de sumele date companiei de acționari sau asociați). Altă problemă este prezentată de afirmațiile nesusținute cu probe referitoare la împrumuturi primite, acordate sau restituite în numerar.

În fine, ultima parte este dedicată activității vamale. În primul rând, se face referire la deficiențe la completarea în declarațiile vamale de import a originii nereferențiale a bunurilor - declararea eronată a originii bunurilor importate și neverificarea de către importatori a identității producătorilor mărfurilor pentru analizarea respectării regulilor europene privind dobândirea caracterului de produs originar (nepreferențial) dintr-o țară.

În al doilea rând, mai sunt menționate deficiențe la încadrarea tarifară. Autoritățile atrag atenția că, de obicei, firmele se bazează pe comisionarii din vamă pentru a face încadrarea tarifară a mărfurilor. Din acest motiv, nu sunt consultate regulamentele de încadrare tarifară și notele explicative ale nomenclaturii combinate și nu este consultată nici baza de date în care pot fi vizualizate buletinele de încadrare tarifară eliberate de statele membre UE.

Citește și: Inspecții fiscale: Șase probleme mari identificate de ANAF în controalele terminate în primele două luni din 2022.