avocatnet.ro 
În tot acest context, trebuie avute în vedere și obiectivele asumate de ANAF până la finalul anului 2024: creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu 2,5% și reducerea decalajului de încasare a TVA cu până la zece puncte procentuale. Toate acestea, cu respectarea următoarelor direcții strategice: simplificarea procedurilor de administrare fiscală, digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale și transparentizarea instituției.
Creșteri semnificative ale activității de control în primul semestru din 2022
Îndeplinirea obiectivelor propuse vine însă „la pachet” cu o intensificare a activității de inspecție fiscală (atât la nivelul persoanelor juridice, cât și al persoanelor fizice). ANAF a anunțat recent că are în derulare peste 550 de acțiuni de inspecție fiscală și control inopinat la nivelul marilor contribuabili. Potrivit celui mai recent raport de activitate, în primul semestru din 2022, instituția a efectuat 18.108 verificări, în urma cărora a stabilit sume suplimentare de plată în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei. La aceste sume se adaugă peste 420 de milioane de lei din acțiunile de combatere a evaziunii fiscale realizate de inspectorii antifraudă.
Comparativ cu primul semestru al anului precedent, chiar dacă numărul controalelor a înregistrat o creștere semnificativă, sumele de plată stabilite suplimentar au consemnat scăderi atât la nivelul activității de inspecție fiscală, de la 2,3 miliarde de lei la 1,5 miliarde de lei, cât și la nivelul structurii antifraudă, de la 917 milioane de lei la 423 de milioane de lei.
Pe de altă parte, verificările documentare (controalele la distanță) au luat amploare în prima jumătate a acestui an. Numărul acestora s-a triplat comparativ cu primul semestru al anului precedent, iar sumele rezultate suplimentar ca urmare a acestor verificări au înregistrat creșteri semnificative, de la aproximativ 110 milioane de lei în primul semestru din 2021 la peste 410 milioane de lei în aceeași perioadă din 2022.
Acest trend cel mai probabil va continua în perioada următoare, dar rămâne de văzut și cum se va eficientiza activitatea de inspecție fiscală odată cu introducerea măsurilor de digitalizare (SAF-T, RO e-Factura, RO e-Transport) și dacă acestea vor determina o intensificare a controalelor la distanță (de tip desk-audit), dat fiind că ANAF are ca obiectiv până la finalul anului ca ponderea acestora în total să depășească 30%.
Cele mai importante deficiențe constatate de ANAF în controalele anterioare
Din campania de informare face parte și documentul publicat recent pe site-ul ANAF care conține principalele deficiențe constatate în timpul acțiunilor de control desfășurate în primul semestru al anului 2022.
Conform documentului, printre cele mai frecvente probleme identificate de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală se numără evidențierea unor operațiuni fictive (cazuri de fraudă de tip „carusel”, livrări intracomunitare fictive sau înregistrarea unor documente fictive pentru disimularea provenienței/prețului real al bunurilor), cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat veniturile realizate (în special pe parte de comerț electronic), deficiențe în dotarea și utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, precum și impozitarea incorectă a tichetelor cadou.
Concomitent, deficiențele identificate de Direcția generală control fiscal se referă în principal la lipsa documentelor justificative pentru scutirea de TVA aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile intra-grup, neîndeplinirea cerințelor legale privind reducerile comerciale acordate în funcție de volumul tranzacțiilor, neînregistrarea TVA colectată aferentă veniturilor din transmisii video electronice.
În plus, campania de informare a ANAF se derulează și prin intermediul canalelor de comunicare electronică, cum ar fi un canal oficial de YouTube, materialele video publicate înregistrând peste 4.800 de ore de vizionare, dar și o pagină de Facebook cu peste 73.000 de urmăritori. De asemenea, până în prezent, au fost publicate pe site-ul instituției diferite ghiduri de îndrumare a contribuabililor, pentru a crește gradul de conformare voluntară.
În concluzie, pentru atingerea obiectivelor strategice stabilite până la finalul anului 2024, autoritatea fiscală acționează, pe de o parte, prin campanii de informare a contribuabililor cu scopul de a stimula conformarea voluntară și, pe de altă parte, prin intensificarea activității de control fiscal pentru a reduce evaziunea fiscală și, implicit, pentru a majora veniturile la bugetul de stat.
În același timp, părțile implicate se așteaptă ca, odată cu implementarea completă a soluțiilor digitale de raportare, tot mai multe controale să se deruleze la distanță, finalitatea acestor demersuri urmând a se concretiza în eficientizarea activității de control atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Rămâne de văzut care este orizontul de timp în care această abordare va deveni predominantă.
Kolaxxx