Dincolo de proiectele de digitalizare anunțate de mai multă vreme de autorități, anul trecut a adus în prim-plan și un proiect apărut mai de curând pe agendă: sistemul e-Transport, prin care se raportează transporturile rutiere de bunuri riscante. După o perioadă scurtă de testare, s-a trecut direct la obligativitate, cu toate că mediul de afaceri a atras atenția că sistemul n-a fost gândit tocmai bine - ceea ce a dus recent la apariția mai multor ajustări semnificative la legislația primară și secundară. Din moment ce perioada „de acomodare” s-a încheiat, operatorii economici care nu se conformează riscă să fie amendați, de la 1 ianuarie 2023, cu sume de până la 100.000 de lei.
Iată principalele informații despre e-Transport, luând în calcul inclusiv noutățile aduse de
OUG 132/2022 pe final de septembrie 2022 și cele aduse
procedurii de aplicare, prin Ordinul Fiscului 2.545/2022, pe final de decembrie 2022:
1. Sistemul e-Transport a fost reglementat în aprilie 2022 și a devenit obligatoriu în iulie 2022, dar amenzile se aplică din ianuarie 2023. Sistemul e-Transport (sau „Radarul mărfurilor”, cum mai este numit) a fost reglementat, în aprilie, prin OUG 41/2022, pentru bunurile riscante transportate pe căile rutiere. Deși inițial se dorea să acopere
toate transporturile rutiere, autoritățile au renunțat la idee și au restrâns aria celor vizate. Teoretic, sistemul a devenit opțional odată cu apariția ordonanței, însă, practic, contribuabilii au putut să-l testeze mult mai târziu (
după ce au apărut specificațiile tehnice). De la 1 iulie 2022 (fix înainte de termen a apărut și procedura inițială de aplicare a sistemului), sistemul este obligatoriu, dar regimul sancționatoriu (amenzi de până la 100.000 de lei și
confiscări)
a fost amânat inițial cu trei luni, iar apoi
cu încă trei luni, până la 1 ianuarie 2023. În altă ordine de idei,
specialiștii au atras atenția că sunt probleme mari cu reglementările și aplicarea lor în practică, motiv pentru care Executivul a făcut ajustări prin OUG 132/2022 (septembrie 2022). Însă, chiar și așa, unii specialiști atrag atenția că
ar putea exista probleme inclusiv din perspectiva compatibilității cu legislația europeană.
2. Ce conține efectiv lista produselor riscante. Lista produselor riscante ce se declară în e-Transport, așa cum a stabilit Fiscul prin ordin, cuprinde: legume, plante, fructe, băuturi alcoolice, anumite materiale de construcții, îmbrăcăminte și încălțăminte, printre altele. De precizat că lista de la e-Transport se suprapune doar în parte cu lista produselor riscante a sistemului e-Factura.
3. Nu sunt vizate chiar toate transporturile de mărfuri riscante. Conform normelor sistemului e-Transport, ce au fost înlocuite complet în decembrie 2022, vizate de raportare sunt vehiculele rutiere care
au o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, dacă sunt încărcate cu bunuri riscante care au o masă brută totală mai mare de 500 kg sau dacă au o valoare totală mai mare de 10.000 de lei. Iată și care sunt
excepțiile de la folosirea sistemului, lista acestora fiind
extinsă recent de autorități.
4. Cine declară datele bunurilor riscante. Vizate sunt atât bunurile riscante care pleacă din România către străinătate și cele care vin în România din străinătate, inclusiv bunurile care doar tranzitează țara noastră, cât și bunurile riscante care sunt transportate strict în interiorul României. Responsabilitatea declarării este alocată în funcție de traseul bunurilor riscante transportate pe căile rutiere de la noi și revine destinatarului (la import) sau expeditorului (la export), beneficiarului (la achiziții intracomunitare) sau furnizorului (la livrări intracomunitare sau la tranzacții interne) ori depozitarului (
la tranzacții intracomunitare cu bunuri care doar se află în tranzit). Atenție, însă, pentru că
lista inițială a fost extinsă recent cu noi categorii de operatori ce trebuie să facă raportări în e-Transport. Și nu uita că, dacă se transportă și bunuri neriscante cu cele riscante,
se declară datele tuturor bunurilor.
5. Obligația nu-i doar pentru firme, ci și pentru PFA-uri sau întreprinderi individuale ori familiale. Sistemul vizează, în esență, toți operatorii economici de la noi care vând sau cumpără produse riscante ce sunt transportate pe căile rutiere -- persoane juridice, dar și PFA-uri, II-uri sau IF-uri --, au confirmat specialiștii.
6. Cum se obține codul special al unui transport. Codul UIT este codul unic generat de sistemul e-Transport prin care se identifică bunurile riscante transportate pe teritoriul României. Codul respectiv și documentul care însoțește transportul trebuie să se afle în posesia transportatorului rutier care cară efectiv bunurile riscante. Pentru generarea codului UIT, datele bunurilor riscante sunt declarate în e-Transport cu maximum trei zile calendaristice înainte de data la care începe transportul, însă până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv până la punerea efectivă în mișcare a vehiculului. Codul UIT are o valabilitate de cinci zile calendaristice, însă,
mai nou, pentru unele operațiuni, valabilitatea este de 15 zile lucrătoare. Raportarea transporturilor se face
prin intermediul Spațiului Privat Virtual al Fiscului (
vezi detalii aici), însă, deși inițial se prevedea că acel cod UIT se trece
pe CMR sau pe avizul de expediție, autoritățile au înlăturat această cerință.
7. Dacă e-Transport nu funcționează, declararea unui transport de bunuri riscante se face ulterior. Pentru a evita blocarea activității comercianților atunci când sistemul e-Transport are probleme de funcționare, autoritățile au introdus recent și o procedură specială prin care declararea transporturilor de bunuri riscante se face ulterior, chiar dacă vehiculele au și ajuns la destinație. În aceste cazuri, transportul se face fără a avea codul UIT.
8. După începerea unui transport de bunuri riscante, modificarea datelor transmise e interzisă (deși nu mereu). Odată ce un transport de bunuri riscante este început, este interzisă, de principiu, modificarea datelor înregistrate în sistemul e-Transport. Nerespectarea interdicției poate aduce amenzi drastice. Totuși, aici avem o excepție recent introdusă: atunci când în perioada de valabilitate a codului UIT se modifică datele de identificare ale vehiculului de transport.
9. Cum se procedează în cazul retururilor. Chestiunea retururilor n-a fost detaliată la nivelul legislației primare, acest lucru fiind lăsat pentru procedura de aplicare. Astfel, Fiscul a reglementat două situații distincte: bunurile n-au fost recepționate parțial sau integral (în acest caz, bunurile nerecepționate de beneficiar sau destinatar revin la expeditor folosindu-se codul UIT obținut inițial) și bunurile au fost recepționate, dar se face ulterior un retur (în acest caz, returul făcut ulterior recepționării bunurilor riscante formează o nouă partidă de bunuri, astfel că trebuie obținut un cod UIT complet nou).
10. Inclusiv polițiștii vor putea să verifice transporturile și să dea amenzi. Una dintre schimbările operate recent de autorități este extinderea capacității de verificare a transporturilor rutiere de bunuri riscante. Astfel, inclusiv agenții și ofițerii de poliție din Poliția Română vor putea, în curând, să controleze vehiculele care transportă bunuri riscante și să aplice amenzile din Ordonanța e-Transport (încă nu știm dacă Poliția a primit acces direct la sistemul e-Transport). Anterior, această competență era numai la personalul Fiscului și al Vămilor.
Notă: Toate știrile publicate de redacția noastră despre e-Transport pot fi urmărite în secțiunea dedicată de aici.