Însă autoritățile au operat, totodată, mai multe optimizări ale Ordonanței e-Transport, ce sunt detaliate mai jos. Sistemul e-Transport (despre care avem o secțiune specială pe site) este gândit, în esență, pentru monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri riscante din punct de vedere fiscal.
1. Optimizări la definițiile din Ordonanța e-Transport. Documentul prevede unele ajustări la definițiile folosite în contextul sistemului. De exemplu, se precizează clar că este vorba de bunurile riscante transportate pe drumurile publice, indiferent cum este organizat transportul, dar și că organizatorul transportului este considerat inclusiv operatorul economic sau persoana fizică ce transportă bunuri riscante în nume propriu. Totodată, în categoria transporturilor de bunuri riscante s-au introdus retururile (transporturile între operatori economici diferiți sau între un operator economic și o persoană fizică, pentru care nu s-a făcut recepția) și transporturile pentru anumite operațiuni de tip nontransfer și pentru regimul de stocuri la dispoziția clientului. Mai este, printre altele, și o redefinire a ideii de „partidă de bunuri”. (prevederile se găsesc la art. I, pct. 1, 2, 3 și 4 din OUG 132/2022)
2. Noi contribuabili au obligația de raportare a transporturilor de bunuri riscante. Autoritățile și-au dat seama că în practică există și alte entități care ar trebui să facă raportări în e-Transport, lista inițială fiind extinsă după cum urmează (art. I, pct. 7):
- operatorul economic - pentru bunurile cu risc fiscal deținute și transportate între locul de încărcare și locul de descărcare situate pe teritoriul național;
- prestatorul de servicii din România - pentru operațiunile comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile descărcate în România pentru prestarea de servicii, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în statul partenerului comercial;
- beneficiarul din România - pentru operațiunile comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile expediate din România pentru prestarea de servicii într-un stat membru UE, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în România;
- clientul din România - pentru operațiunile comerciale din regimul de stocuri la dispoziția clientului, în situația în care România este statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile descărcate în România, cât și pentru bunurile livrate într-un stadiu ulterior după sosire, către altă persoană impozabilă din România sau în cazul în care bunurile respective sunt returnate în statul membru din care au fost expediate sau transportate inițial;
- furnizorul din România - pentru operațiunile comerciale din regimul de stocuri la dispoziția clientului, în situația în care România este statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile expediate din România, cât și în cazul în care bunurile respective sunt returnate în România.
4. Ce se întâmplă dacă e-Transport nu funcționează (vor exista anunțuri privind nefuncționarea pe site-urile Fiscului și Ministerului Finanțelor). În acest caz, obligația de a face raportări (sau actualizări) este suspendată până ce e-Transport redevine funcțional. Obligația trebuie îndeplinită până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare de după ziua repunerii în funcțiune și aceasta este valabilă chiar dacă transportul s-a încheiat între timp. Nerespectarea regulii noi poate fi amendată cu sume între 10.000 și 50.000 de lei, în cazul persoanelor fizice, sau între 20.000 și 100.000 de lei, în cazul persoanelor juridice. (art. I, pct. 8 și 13)
5. Inclusiv polițiștii vor putea face controale și vor putea da amenzi. În prezent, numai inspectorii Fiscului și ai Autorității Vamale Române pot să controleze vehiculele prin care se transportă bunuri riscante și să aplice amenzile din Ordonanța e-Transport. Însă în curând inclusiv agenții și ofițerii de poliție din Poliția Română vor putea să facă aceste activități - practic, Poliția Română va căpăta acces direct la e-Transport (aici, schimbarea urmează să fie pusă în aplicare, la nivel practic, în perioada următoare). (art. I, pct. 10 și 14)
6. Codul UIT are o valabilitate extinsă în unele cazuri. Codul special care se alocă fiecărui transport de bunuri riscante, după declararea în sistem, poate avea, mai nou, și o valabilitate de 15 zile calendaristice, nu doar una de cinci zile calendaristice. Însă numai dacă e vorba de achiziții intracomunitare de bunuri, de bunuri aflate doar în tranzit (ce sunt aferente unor tranzacții intracomunitare), de anumite operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer și de operațiuni pentru regimul de stocuri la dispoziția clientului. Până acum, valabilitatea era de cinci zile calendaristice în toate cazurile posibile. Tot legat de codul UIT, au dispărut precizările care stabileau până acum că acesta trebuie să figureze pe documentul de transport. (art. I, pct. 9, 11 și 12)
Comentarii articol (0)