În prezent, curriculumul național se axează pe opt domenii de competențe-cheie, care determină profilul de formare a elevului, astfel:
- competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;
- competențe de comunicare în limbi străine;
- competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
- competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
- competențe sociale și civice;
- competențe antreprenoriale, financiare și juridice;
- competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
- competența de a învăța să înveți.
“Provocările legate de mediu necesită un răspuns urgent și ambițios, pentru că viitorul se clădește cu o generație pregătită pentru provocările actuale legate de climă și mediu. Investițiile în infrastructura verde, în programe de mediu și de management sustenabil al resurselor naturale ale României nu pot fi susținute eficient în lipsa educației corespunzătoare a populației”, motivează inițiatorii introducerea competențelor de mediu.
Totuși, pentru a se aplica efectiv măsura, modalitatea de implementare a curriculumului național în programele școlare trebuie stabilită prin ordin al ministrului educației.
Spre jumătatea lunii noiembrie, autoritățile de la noi au stabilit că educația financiară și cea juridică vor fi studiate de elevi în școli începând cu anul școlar 2022-2023. Mai exact, cursul de competențe antreprenoriale a devenit, odată cu apariția Legii 273/2021, cursul de competențe antreprenoriale, financiare și juridice.
Comentarii articol (0)