Eu cred ca se poate, intrebati si la facultatea la care intentionati sa dati.
Poate va ajuta cu ceva:
LEGE Nr. 84 din 24 iulie 1995 *** Republicată
Legea învăţământului
Text în vigoare începând cu data de 15 iunie 2007
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICÃ NEAMŢ
Textul Legii nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, a fost actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 12 iunie 2007:
- Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2000*, respinsă prin Legea nr. 113/2002;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2001, cu modificările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 206/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 713/2001, cu modificările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 374/2001, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 98/2001;
- Legea nr. 159/2001;
- Legea nr. 713/2001, cu modificările ulterioare;
- Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 8 ianuarie 2002;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 520/2002;
- Legea nr. 113/2002;
- Legea nr. 345/2002, republicată, cu modificările ulterioare, abrogată prin Legea nr. 571/2003;
- Legea nr. 520/2002;
- Legea nr. 268/2003;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 34/2004;
- Ordonanţa Guvernului nr. 59/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 545/2003, cu modificările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2003, aprobată prin Legea nr. 607/2003;
- Legea nr. 34/2004;
- Legea nr. 272/2004;
- Legea nr. 288/2004, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 354/2004;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 366/2005;
- Legea nr. 291/2006;
- Legea nr. 316/2006;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2007;
- Legea nr. 428/2006;
- Legea nr. 480/2006;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2007;
- Legea nr. 160/2007.
Actele normative marcate cu asterisc (*) sunt în prezent modificate, abrogate sau respinse şi modificările efectuate prin aceste acte normative asupra Legii nr. 84/1995, republicată, nu mai sunt de actualitate.
NOTE:
1. Nu sunt incluse în textul actualizat modificările efectuate prin art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 71/2002 şi abrogată prin Legea nr. 272/2004. Reproducem mai jos aceste prevederi.
"Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se modifică în mod corespunzător prevederile [...] Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare."
2. Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 160/2007.
"ART. II
Elevii şi profesorii din învăţământul preuniversitar obligatoriu particular şi confesional beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi elevii şi profesorii din învăţământul preuniversitar obligatoriu de stat, începând cu anul şcolar 2007 - 2008."
TITLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ.
ART. 2
În România învăţământul constituie prioritate naţională.
ART. 3
(1) Învăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti, şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale.
(2) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.
ART. 4
(1) Învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane prin:
a) însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;
b) formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice;
c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi;
d) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător;
f) dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generaţii pentru desfăşurarea unor activităţi utile, producătoare de bunuri materiale şi spirituale.
(2) Învăţământul asigură cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile poporului român.
(3) Finalităţile şcolii româneşti se realizează prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare, susţinute de ştiinţele educaţiei şi de practica şcolară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învăţământ.
ART. 5
(1) Cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă.
(2) Statul promovează principiile învăţământului democratic şi garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi.
(3) Statul promovează principiile educaţiei permanente.
(4) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate formele şi nivelurile de învăţământ, în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.
ART. 6
Învăţământul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma de zi, încetează la vârsta de 18 ani.
ART. 7
(1) Învăţământul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activităţi se pot percepe taxe în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(3) Învăţământul de stat este finanţat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale.
(4) Învăţământul poate fi finanţat şi direct de către agenţi economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice.
(5) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale.
(6) Statul îi sprijină material, cu precădere, pe elevii şi studenţii care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei profesiuni.
(7) Statul şi alţi factori interesaţi subvenţionează activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor şi studenţilor.
(8) Instituţiile de învăţământ şi unităţile de învăţământ cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de preşcolari sunt instituţii publice cu personalitate juridică.
(9) Unităţile de învăţământ cu un număr mai mic de 200/100 de elevi/preşcolari se organizează/reorganizează în cadrul unor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică aflate în subordinea aceluiaşi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora.
(10) În mod excepţional, pe baza criteriilor înscrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, funcţionarea ca persoane juridice a unor unităţi cu un număr mai mic de 200/100 de elevi/preşcolari.
ART. 8
(1) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională.
(2) În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3) Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul necesar de ore şi, totodată, se vor asigura condiţiile care să permită însuşirea limbii oficiale de stat.
(4) Atât în învăţământul de stat, cât şi în cel particular documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, se întocmesc în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.
(5) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii.
ART. 9
(1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării organizarea unui învăţământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi funcţionarea acestui învăţământ se fac potrivit legii.
(4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi instituţii de învăţământ particulare, conform legii.
(5) Curriculumul specific învăţământului preuniversitar teologic se elaborează de către cultul respectiv, se avizează de Secretariatul de Stat pentru Culte şi se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Curriculumul învăţământului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decât cel teologic, se elaborează şi se aprobă conform legii. Pentru învăţământul superior curriculumul se elaborează şi se aprobă potrivit legii.
ART. 10
(1) Reţeaua unităţilor învăţământului de stat este organizată şi aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare şi cu sprijinul administraţiei publice locale, în concordanţă cu dinamica demografică şi cu necesităţile de formare profesională, actuale şi de perspectivă. Reţeaua instituţiilor învăţământului de stat este organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării conform legii.
(2) Autorităţile locale şi agenţii economici pot înfiinţa şi finanţa unităţi şcolare în condiţiile legii.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba organizarea de unităţi şi instituţii de învăţământ în care predarea să se facă în limbi de circulaţie internaţională, în condiţiile prezentei legi. În aceste şcoli Limba şi literatura română, Istoria românilor şi Geografia României se predau şi se examinează în limba română.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba organizarea de unităţi de învăţământ sau de clase constituite din elevi capabili de performanţe.
(5) În condiţiile prezentei legi se pot organiza unităţi de învăţământ cu predarea în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate.
(6) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligaţia să sprijine învăţământul în limba maternă în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
ART. 11
(1) Învăţământul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaţiuni politice.
(2) În unităţile şi în spaţiile de învăţământ se interzic crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propagandă politică.
(3) În învăţământ se interzice prozelitismul religios.
(4) În spaţiile destinate procesului de învăţământ, în unităţi de cercetare ştiinţifică, biblioteci, edituri şi tipografii ale instituţiilor de învăţământ, în cămine, internate, cantine, cluburi, case de cultură ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor sunt interzise activităţile care încalcă normele generale, de moralitate, primejduind sănătatea fizică sau psihică a tineretului.
ART. 12
(1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate, proiectează, fundamentează şi aplică strategia globală a învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţământ în ansamblul său, precum şi obiectivele educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ.
(2) Organizarea şi conţinutul învăţământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii unităţile şi instituţiile de învăţământ create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care predarea corespunde alegerii părinţilor sau a tutorilor legal instituiţi ai elevilor.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, consultând factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăţământ, răspunde de elaborarea curriculumului: planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar. În învăţământul superior curriculumul se stabileşte conform autonomiei universitare şi standardelor naţionale.
ART. 13
Autonomia universitară este garantată.
ART. 14
(1) În sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, conform legii.
(2) Evaluarea şi acreditarea alternativelor educaţionale se fac de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, potrivit legii.
TITLUL II
Sistemul naţional de învăţământ
CAP. 1
Dispoziţii comune
ART. 15
(1) Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare.
(2) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde unităţi şi instituţii de învăţământ de stat şi particulare.
(3) Privatizarea instituţiilor şi a unităţilor de învăţământ de stat este interzisă.
(4) Învăţământul este organizat pe niveluri, asigurând coerenţa şi continuitatea instruirii şi educaţiei, în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi individuale.
(5) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde următoarele niveluri:
a) învăţământ preşcolar: grupa mică; grupa mijlocie; grupa mare, pregătitoare pentru şcoală;
b) învăţământ primar: clasele I - IV;
c) învăţământ secundar, care cuprinde:
1. învăţământ secundar inferior, organizat în două cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V - VIII, şi ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX - X;
2. învăţământ secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI - XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare;
d) învăţământ postliceal;
e) învăţământ superior: învăţământ universitar şi învăţământ postuniversitar.
(6) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde şi educaţia permanentă.
(7) Învăţământul preşcolar, primar, secundar şi postliceal constituie învăţământul preuniversitar. Ciclul inferior şi ciclul superior al liceului constituie învăţământul liceal. ªcoala de arte şi meserii şi anul de completare constituie învăţământul profesional.
(8) Învăţământul primar şi secundar inferior constituie învăţământul obligatoriu.
(9) Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, iar învăţământul superior este coordonat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu respectarea autonomiei universitare.
(10) Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecvenţă redusă, la distanţă, comasat şi, pentru copiii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu şcolarizare la domiciliu.
(11) Învăţământul obligatoriu este învăţământ de zi. În mod excepţional, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învăţământ, conform alin. (8), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(12) În sistemul de învăţământ pot funcţiona unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie.
(13) În raport cu condiţiile existente pot funcţiona, sub conducere unică, unităţi de învăţământ în care se organizează mai multe niveluri/cicluri de învăţământ.
(14) În cadrul sistemului naţional de învăţământ, sub coordonarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Cercetării se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii, structuri de învăţământ organizate prin cooperare între unităţi şi instituţii din ţară şi din străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
ART. 16
(1) Sistemul naţional de învăţământ are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condiţiile stabilite prin regulament al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În învăţământul superior caracterul deschis este asigurat prin Carta universitară.
(2) Elevii şi studenţii cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar sau universitar.
ART. 17
(1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile primare şi gimnaziale, de regulă, în localităţile în care aceştia domiciliază.
(2) În situaţii justificate, copiilor din grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, şi elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate, li se asigură, după caz, servicii de transport, masă şi internat, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, al autorităţilor administraţiei publice locale, al agenţilor economici, al comunităţilor locale, al societăţilor de binefacere şi al altor persoane juridice sau fizice.
(3) La cererea părinţilor şi în funcţie de resursele locale existente, unităţile de învăţământ pot organiza cu elevii, după orele de curs, activităţi educative şi de învăţare sub supravegherea personalului didactic şi/sau didactic auxiliar.
CAP. 2
Învăţământul preşcolar
ART. 18
(1) Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3 - 6/7 ani, în grădiniţe cu program normal, prelungit şi săptămânal.
(2) Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare.
(3) *** Abrogat
ART. 19
(1) Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul preşcolar şi cel primar se generalizează grupa mare, pregătitoare pentru şcoală.
(2) Administraţia locală şi inspectoratul şcolar vor asigura resursele umane, materiale şi financiare, necesare cuprinderii copiilor de vârstă 5 - 6/7 ani în grupa mare, pregătitoare pentru şcoală.
CAP. 3
Învăţământul primar
ART. 20
(1) Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă, în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I - IV, I - VIII, I - X sau I - XII/XIII.
(2) În clasa I sunt înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar.
(3) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
(4) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar va fi amânată cu un an.
(5) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba organizarea de cursuri de pregătire în vederea promovării claselor I - IV pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani.
CAP. 4
Învăţământul secundar
Secţiunea 1
Ciclul gimnazial
ART. 21
Ciclul gimnazial se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I - VIII, V - VIII, V - X, I - X, I - XII/XIII sau V - XII/XIII.
ART. 22
(1) Accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii se realizează prin procedura de selecţie şi repartizare, reglementată conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care se dă publicităţii până la începutul anului şcolar.
(2) Procedura de selecţie şi repartizare se bazează pe rezultatele evaluării competenţelor dobândite în cadrul ciclului gimnazial. Evaluarea competenţelor se realizează conform standardelor naţionale de evaluare.
Secţiunea a 2-a
Ciclul inferior al liceului
ART. 23
(1) Ciclul inferior al liceului se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I - X, V - X, I - XII/XIII, V - XII/XIII sau IX - XII/XIII.
(2) *** Abrogat
(3) Învăţământul liceal seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, poate funcţiona, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de inspectoratele şcolare.
(4) Absolvenţii ciclului inferior al liceului dobândesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.
ART. 24
(1) Învăţământul liceal funcţionează, de regulă, cu următoarele filiere şi profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului;
c) filiera vocaţională cu profilurile militar, ordine şi securitate publică, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
(2) Liceele se organizează cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, clase cu specializări mai restrânse şi clase speciale pentru elevi cu aptitudini şi performanţe excepţionale.
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal poate fi, după caz, de 4 sau de 5 ani şi este stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate restructura profilurile şi specializările în raport cu dinamica profesiilor şi a ocupaţiilor de pe piaţa forţei de muncă.
Secţiunea a 2^1-a
Ciclul superior al liceului
ART. 25
(1) Trecerea din ciclul inferior în ciclul superior al liceului este reglementată prin metodologia Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care se dă publicităţii la începutul anului şcolar precedent admiterii.
(2) Ciclul superior al liceului se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I - XII/XIII, V - XII/XIII sau IX - XII/XIII.
(3) Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, dacă la data începerii anului şcolar elevul nu a depăşit vârsta de 18 ani.
(4) Ciclul superior al liceului, formele seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, poate funcţiona, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de inspectoratele şcolare.
(5) Ciclul superior al liceului funcţionează cu filierele, profilurile şi specializările stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în raport cu dinamica profesiunilor, meseriilor şi ocupaţiilor de pe piaţa forţei de muncă.
(6) În funcţie de filieră, de profil şi de specializare, durata studiilor în cadrul ciclului superior al liceului este de 2 sau de 3 ani şi este stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
ART. 26
(1) Finalizarea studiilor liceale se atestă printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, dreptul de susţinere a examenului naţional de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale.
(2) Absolvenţii ciclului superior al liceului dobândesc şi portofoliul personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.
(3) Absolvenţii ciclului superior al liceului care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.
(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea a două, respectiv trei probe comune şi a trei probe diferenţiate în funcţie de filieră şi de profil.
A. Probele comune sunt:
a) limba şi literatura română, scris şi oral;
b) una dintre limbile moderne de circulaţie internaţională studiate în liceu;
c) limba maternă, scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; limba şi literatura într-o limbă de circulaţie internaţională, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulaţie internaţională respectivă.
B. Probele de examen diferenţiate în funcţie de filieră, profil, specializare şi de opţiunea elevului sunt:
Filiera teoretică:
a) Profil umanist:
1. istorie sau geografie;
2. o probă la alegere din aria curriculară, corespunzător specializării;
3. o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior.
b) Profil real:
1. matematică;
2. o probă la alegere din aria curriculară, corespunzător specializării;
3. o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior.
Filiera tehnologică:
a) matematică, pentru toate profilurile şi specializările;
b) o probă la alegere din aria curriculară "tehnologii", în funcţie de specializarea aleasă de elev;
c) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior.
Filiera vocaţională:
a) istorie sau geografie ori o disciplină socioumană, respectiv matematică sau ştiinţe, în funcţie de profil;
b) o probă la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializării; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ministerele interesate;
c) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior.
(5) Pentru anumite filiere, profiluri, respectiv specializări, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, absolvenţii ciclului superior al liceului pot susţine un examen de certificare sau, după caz, de atestare a competenţelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii.
(6) Absolvenţii ciclului superior al liceului care susţin şi promovează examenul de certificare/atestare a competenţelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesională nivel 3, respectiv atestat de competenţe profesionale.
(7) Lista cuprinzând probele de examen, conţinutul programelor de examen şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat şi a examenului de certificare, respectiv de atestare a competenţelor profesionale, se stabileşte prin metodologii elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se dă publicităţii până la data începerii anului şcolar precedent examenelor.
(8) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conţinutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de învăţământ superior.
(9) În cazul întreruperii studiilor se recunoaşte fiecare an şcolar promovat. La cerere, se eliberează un document de certificare a studiilor efectuate şi portofoliul personal pentru educaţie permanentă, completat la zi.
ART. 27
(1) Examenul de bacalaureat se susţine în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Comisia este condusă de un preşedinte, numit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor.
(2) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcătuite din profesori de la alte licee decât cele în care se susţine bacalaureatul.
(4) Numărul comisiilor şi numărul unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară examenul de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat pot susţine examenul de bacalaureat şi examenul de certificare, respectiv atestare a competenţelor profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(6) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat dacă au fost promovate toate probele. În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, probele promovate sunt recunoscute, la cerere, în sesiunile ulterioare.
ART. 28
(1) În urma promovării examenului de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de calificare profesională şi, respectiv, a atestatului de competenţe profesionale nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolvenţii care au promovat toate clasele din intervalul IX - XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10 primesc diplomă de merit.
Secţiunea a 3-a
Învăţământul din şcolile de arte şi meserii
ART. 29
(1) În şcolile de arte şi meserii se organizează învăţământ pentru profesionalizare, în scopul calificării de nivel 1 pe domenii ocupaţionale.
(2) ªcolile de arte şi meserii pot funcţiona independent sau în cadrul unităţilor de învăţământ cu clasele I - X, I - XII/XIII, V - X, V - XII/XIII sau IX - XII/XIII.
(3) Pentru persoanele care au depăşit vârsta de 18 ani, învăţământul de arte şi meserii se poate organiza ca învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
ART. 30
(1) Reţeaua de stat a şcolilor de arte şi meserii este organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea factorilor interesaţi.
(2) Reţeaua de stat a şcolilor de arte şi meserii, meseriile şi calificările pentru care se şcolarizează şi numărul de locuri aferente se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
(3) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare se elaborează şi se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea factorilor interesaţi, pe baza standardelor de pregătire profesională şi, după caz, a standardelor ocupaţionale.
ART. 31 *** Abrogat
ART. 32
(1) Unităţile de învăţământ pot organiza, la cererea factorilor interesaţi, pe bază de contract, cursuri de calificare şi de conversie profesională, cu respectarea standardelor ocupaţionale, precum şi alte servicii educaţionale.
(2) Agenţii economici care asigură, după caz, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de şcolarizare, stagii de instruire practică a elevilor, dotarea spaţiilor de instruire, locuri de muncă pentru absolvenţi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului.
ART. 33 *** Abrogat
ART. 34
(1) Absolvenţii şcolilor de arte şi meserii dobândesc certificat de absolvire şi portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.
(2) Absolvenţii care susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesională nivel 1.
(3) Sistemul de certificare a nivelului de calificare şi a competenţelor profesionale dobândite în cadrul învăţământului preuniversitar se organizează pe baza reglementărilor comune ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
ART. 35
Organizarea învăţământului din şcolile de arte şi meserii şi a examenului de certificare a competenţelor profesionale se reglementează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin metodologii specifice.
Secţiunea a 4-a
Anul de completare
ART. 36
(1) Absolvenţii şcolilor de arte şi meserii cu certificat de absolvire şi cu certificat de calificare profesională nivel 1 au dreptul la continuarea studiilor în învăţământul secundar superior, în condiţiile prezentei legi.
(2) Pentru a avea acces în ciclul superior al liceului, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să urmeze şi să absolve, în condiţiile legii, anul de completare. Anul de completare este organizat, de regulă, ca învăţământ de zi. Pentru persoanele care au depăşit vârsta de 18 ani, anul de completare se poate organiza ca învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă, în unităţi de învăţământ stabilite de inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
(3) Absolvenţii anului de completare dobândesc certificat de absolvire, portofoliul personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.
(4) Absolvenţii anului de completare care susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesională nivel 2.
(5) Absolvenţii anului de completare cu certificat de calificare profesională nivel 2 şi certificat de absolvire pot continua studiile în ciclul superior al liceului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi date publicităţii cu un an înainte de începutul anului şcolar.
(6) Reţeaua unităţilor de învăţământ de stat care şcolarizează elevi în anul de completare este organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea factorilor interesaţi.
(7) Reţeaua unităţilor de învăţământ de stat care şcolarizează elevi în anul de completare, meseriile şi calificările pentru care se şcolarizează şi numărul de locuri aferente se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
(8) Organizarea învăţământului din anul de completare şi a examenului de certificare a competenţelor profesionale se reglementează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin metodologii specifice.
CAP. 5
Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
ART. 37
(1) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
(2) Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea inspectoratelor şcolare.
ART. 38
În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu clasele primare;
b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
e) *** Abrogată
f) programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi învăţământul liceal sportiv respectă obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.
ART. 39
Absolvenţii învăţământului de artă şi ai învăţământului sportiv beneficiază de drepturile prevăzute la art. 23 alin. (4) şi la art. 26 alin. (1), (2), (3), (5), (6) şi (9).
ART. 40
(1) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate organiza cluburi şcolare şi unităţi de învăţământ preuniversitar cu program sportiv sau de artă, integrat sau suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează tabere sportive sau de creaţie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, festivaluri; acordă burse şi alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Cultelor şi celelalte ministere interesate au obligaţia să sprijine financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul sportului şi al artelor.
CAP. 6
Învăţământul pentru copii şi tineri cu cerinţe educative speciale
ART. 41
(1) Învăţământul special se organizează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru preşcolarii şi elevii cu deficienţe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de comportament sau cu deficienţe asociate, în scopul instruirii şi educării, al recuperării şi integrării lor sociale.
(2) Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale se realizează prin unităţi de învăţământ special, în grupe şi clase speciale din unităţi preşcolare şi şcolare obişnuite, sau în unităţi de învăţământ obişnuite, inclusiv în unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(3) Învăţământul special primar şi secundar inferior este obligatoriu şi are durata, după caz, de 10 sau 11 ani.
ART. 42
(1) Învăţământul special este gratuit.
(2) învăţământul special este organizat ca învăţământ de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza şi sub alte forme.
(3) Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organizaţii de stat şi particulare, al societăţilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi recuperare a handicapului.
ART. 43
Tipul şi gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiză, interşcolare şi judeţene, subordonate inspectoratelor şcolare.
ART. 44
Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şi metodologii didactice alternative, elaborate în funcţie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
ART. 45
(1) În învăţământul preşcolar şi primar, în funcţie de evoluţia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativă dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers sau dinspre căminul-şcoală spre şcoala specială şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză şi de către psihologul şcolar. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiză, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.
(3) Copiii cu cerinţe educative speciale, care nu au putut fi reorientaţi spre învăţământul de masă, inclusiv în clase speciale, continuă procesul de educaţie în unităţi ale învăţământului special primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, diferenţiat după tipul şi gradul handicapului.
ART. 46
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, împreună cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupări în domeniu, asigură integrarea în viaţa activă, în forma corespunzătoare de muncă, a absolvenţilor învăţământului special, potrivit calificării obţinute şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
CAP. 7
Unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar
ART. 47
(1) La nivelul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial, pe lângă unele unităţi de învăţământ reprezentative în zona respectivă se organizează centre logopedice interşcolare, coordonate de inspectoratele şcolare, ca structuri de învăţământ special integrat.
(2) Centrele logopedice interşcolare funcţionează cu profesori logopezi, având calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; aceştia au şi obligaţia să îndrume educatoarele, învăţătorii şi institutorii în metodica dezvoltării şi corectării limbajului celor care prezintă tulburări de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitare respective.
ART. 48
(1) Protecţia copilului aflat în dificultate este realizată conform legii.
(2) Stabilirea conţinuturilor educative ale activităţilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului responsabil cu instrucţia şi educaţia în cadrul centrelor de plasament şi de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, sunt de competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
ART. 49
(1) În judeţe şi în municipiul Bucureşti funcţionează centre sau cabinete de asistenţă psihopedagogică; acestea asigură şi activitatea de orientare şcolară şi profesională.
(2) Regulamentul de funcţionare a acestor centre sau cabinete se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
ART. 50
(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează Casa corpului didactic, subordonată inspectoratului şcolar.
(2) Structura şi atribuţiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
CAP. 8
Învăţământul postliceal
ART. 51
(1) Învăţământul postliceal de stat se organizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din proprie iniţiativă, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau la cererea operatorilor economici şi a altor instituţii interesate, în formele de organizare zi, seral şi la distanţă.
(2) Nomenclatorul domeniilor şi calificărilor se stabileşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe baza propunerilor factorilor interesaţi, validate de comitetele sectoriale, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Pregătirea prin învăţământul postliceal se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în urma consultării partenerilor sociali şi a validării acestora de către comitetele sectoriale. Standardele de pregătire profesională, care specifică nivelul de calificare, se realizează, de regulă, pe baza standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale.
(4) ªcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(5) Învăţământul postliceal are o durată de 1 - 3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de nivelul de pregătire anterior al elevilor.
(6) ªcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizată la iniţiativa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. ªcolarizarea poate fi finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea.
(7) Cifra de şcolarizare corespunzătoare învăţământului postliceal de stat se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea factorilor interesaţi.
ART. 52
(1) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, cu consultarea factorilor interesaţi.
(2) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (1), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.
(3) Numărul de locuri pentru învăţământul postliceal finanţat de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
ART. 53
(1) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de absolvire, reglementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi.
(2) Promovarea examenului de absolvire dă dreptul la obţinerea unui certificat de competenţe profesionale.
(3) În cazul nepromovării examenului de absolvire, acesta mai poate fi susţinut în oricare altă sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolvenţi.
ART. 54
Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, anual, obligaţiile statului referitoare la învăţământul postliceal.
CAP. 9
Învăţământul superior
ART. 55
(1) Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ: universităţi, institute, academii de studii şi şcoli de studii postuniversitare.
(2) Misiunea instituţiilor de învăţământ superior este de învăţământ şi de cercetare sau numai de învăţământ.
ART. 56
(1) *** Abrogat
(2) Înfiinţarea şi funcţionarea facultăţilor, a colegiilor şi specializărilor universitare se fac potrivit legii.
(3) Înfiinţarea departamentelor universitare se aprobă de senatele universitare.
(4) Înfiinţarea departamentelor universitare pentru pregătirea personalului didactic se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea senatelor universitare.
Secţiunea 1
Organizarea învăţământului universitar
ART. 57 *** Abrogat
ART. 58
(1) Învăţământul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern, şi cu taxă, conform legii.
(2) În învăţământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planurilor de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.
ART. 59
(1) Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Admiterea se poate organiza în două sesiuni.
(2) Absolvenţii de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care au obţinut în unul dintre ultimii 4 ani de studii distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii.
(3) Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat, care au obţinut, în cel puţin unul din ultimii 2 ani de studii, premii la olimpiade şcolare, la concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional sau pe grupe de ţări, pot fi admişi în învăţământul universitar, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.
(4) În învăţământul universitar de stat condiţiile de admitere, reţeaua şi cifrele de şcolarizare se fac publice cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului universitar.
ART. 60
(1) Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi.
(2) *** Abrogat
(3) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru aceeaşi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de învăţământ absolvită.
(4) Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de Ministerul Educaţiei şi Cercetării împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu consultarea Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, a instituţiilor de învăţământ superior şi a altor factori interesaţi.
(5) Absolvenţii cu diplomă de licenţă pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite în Carta universitară.
(6) Absolvenţii cu diplomă ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învăţământului universitar de scurtă durată, în condiţiile stabilite în Carta universitară.
ART. 61
(1) În instituţiile de învăţământ superior pot fi înscrişi şi studenţi străini, în conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetăţenii străini care studiază în România în învăţământul superior de stat, cu excepţia celor care beneficiază de burse din partea statului român, plătesc taxe de şcolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.
Secţiunea a 2-a
Învăţământul universitar de scurtă durată
ART. 62 *** Abrogat
ART. 63 *** Abrogat
ART. 64 *** Abrogat
ART. 65 *** Abrogat
Secţiunea a 3-a
Învăţământul universitar de lungă durată
ART. 66
Învăţământul universitar de lungă durată se desfăşoară în universităţi, institute şi academii de studii, cu facultăţi şi specializări autorizate sau acreditate.
ART. 67
(1) Durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul universitar de lungă durată este, în funcţie de profil, de 4 - 6 ani şi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai începând cu anul I.
(2) Studiile în învăţământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licenţă sau de diplomă. Criteriile generale de organizare a examenului de licenţă şi de diplomă se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar conţinutul acestora şi criteriile specifice, de către senatele universitare.
(3) Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de licenţiat în profilul şi în specializarea urmate.
(4) Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă sau de diplomă primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungă durată şi copie de pe foaia matricolă. Ei mai pot susţine examenul de licenţă sau de diplomă în oricare altă sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituţiile de învăţământ superior pot organiza cursuri speciale, în condiţiile art. 58, pentru absolvenţii proprii ori din alte instituţii de învăţământ superior, în vederea pregătirii pentru examenul de licenţă, respectiv de diplomă.
(5) Titulatura diplomei de licenţă se stabileşte de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu standardele internaţionale.
(6) Studiile în învăţământul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se încheie, după caz, cu examen de diplomă.
(7) Absolvenţii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmată, în conformitate standardele internaţionale.
(8) Diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durată până în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obţinute în urma promovării examenului de licenţă, respectiv de diplomă.
ART. 68
(1) Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.
(2) Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi au planuri de învăţământ distincte, aprobate de senatul universităţii.
(3) Pregătirea studenţilor, prevăzută la alin. (1) şi (2), se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învăţământ ale facultăţilor de profil.
(4) Absolvenţilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice.
(5) Absolvenţii învăţământului universitar pot profesa în învăţământ numai dacă au obţinut certificatul de absolvire menţionat la alin. (4) sau dacă efectuează pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.
ART. 69
Activităţile clinice din învăţământul medical superior de stat se organizează în unităţile sanitare publice atestate, care aparţin Ministerului Sănătăţii şi celorlalte ministere cu reţea sanitară proprie. Metodologia de organizare şi de desfăşurare a acestor activităţi se elaborează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul Sănătăţii.
Secţiunea a 4-a
Învăţământul postuniversitar
ART. 70
(1) Învăţământul postuniversitar asigură specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diplomă obţinută la finalizarea studiilor universitare.
(2) Învăţământul postuniversitar se organizează în instituţii de învăţământ superior şi în şcoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, şi se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare şi cursuri de perfecţionare postuniversitare.
(3) Înfiinţarea structurilor de învăţământ postuniversitar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în acest scop se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea senatelor universitare.
ART. 71
(1) Admiterea în învăţământul postuniversitar, cu excepţia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi a criteriilor specifice aprobate de senatul instituţiei de învăţământ superior.
(2) Admiterea la doctorat, organizarea şi desfăşurarea acestuia se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Numărul locurilor pentru învăţământul postuniversitar se stabileşte de:
a) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru cele finanţate de la bugetul de stat;
b) senatele universitare, pentru cele susţinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare.
ART. 72
(1) Studiile aprofundate au durata de două sau trei semestre şi se fac în domeniul de specializare a diplomei obţinute la finalizarea studiilor universitare de lungă durată.
(2) Studiile aprofundate se încheie cu o disertaţie. Absolvenţii primesc diplomă de studii aprofundate.
(3) Studenţii înmatriculaţi la studii aprofundate de specialitate pe locurile finanţate de la bugetul de stat beneficiază de gratuitatea studiilor, precum şi de burse, în conformitate cu prevederile legii.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
ART. 73
(1) *** Abrogat
(2) Au dreptul să participe la concursul de admitere la doctorat absolvenţii cu diplomă ai învăţământului universitar de lungă durată.
(3) Conducătorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociaţi sau consultanţi ori academicieni, având titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea instituţiilor organizatoare, şi este conferit prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) Doctoratul este organizat, cu şi fără frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.
(5) Doctoratul se încheie cu o teză susţinută public şi evaluată de o comisie de specialişti aprobată de senatul instituţiei de învăţământ superior organizatoare. Comisia este alcătuită dintr-un preşedinte, conducătorul de doctorat şi din trei referenţi oficiali, specialişti cu activitate ştiinţifică deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferenţiari universitari, academicieni, cercetători ştiinţifici principali gradul I, din ţară sau din străinătate, dintre care cel puţin 2 nu funcţionează în instituţia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusă referenţii oficiali sunt plătiţi potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(6) Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către instituţia organizatoare şi se confirmă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educaţiei şi cercetării instituţia organizatoare eliberează diploma de doctor.
ART. 74
(1) ªcolile de studii academice postuniversitare, organizate ca instituţii independente în ţară sau în străinătate, oferă programe de pregătire cu durata de 2 - 4 semestre, la forma de învăţământ de zi sau cu frecvenţă redusă, în vederea extinderii şi perfecţionării pregătirii atestate prin diploma de studii universitare de lungă durată.
(2) Studiile se finalizează cu susţinerea unei disertaţii. Absolvenţii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
ART. 75
(1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă obţinută la finalizarea studiilor de lungă durată. Durata studiilor, curriculumul şi modalitatea de finalizare se aprobă de senatele universitare.
(2) Absolvenţilor li se eliberează diplomă de studii postuniversitare de specializare.
ART. 76
(1) Cursurile postuniversitare de perfecţionare pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă ai învăţământului universitar de scurtă sau de lungă durată. Durata cursurilor, programul de pregătire şi modalitatea de finalizare a studiilor se aprobă de senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurtă sau de lungă durată din învăţământul preuniversitar participă periodic la cursuri postuniversitare de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3) Absolvenţii cursurilor postuniversitare de perfecţionare primesc certificat de absolvire.
ART. 77
Pentru organizarea activităţilor de pregătire postuniversitară prevăzute la art. 74 instituţiile de învăţământ superior se pot asocia cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici din ţară sau din străinătate. În acest caz structura studiilor, structurile organizatorice şi modul lor de funcţionare şi de finanţare se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea instituţiei de învăţământ superior iniţiatoare.
ART. 78
(1) Învăţământul postuniversitar este susţinut prin taxe sau din alte surse, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Bursele de stat în învăţământul postuniversitar se obţin prin concurs.
ART. 79
Învăţământul postuniversitar medical se organizează în forme specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Ministerului Sănătăţii.
Secţiunea a 5-a
Cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior
ART. 80
(1) În instituţiile de învăţământ superior se organizează activităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare, consultanţă sau expertiză, care se desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii de cercetare ştiinţifică, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţară sau din străinătate.
(2) Unităţile de cercetare ştiinţifică se înfiinţează cu aprobarea senatelor universitare.
(3) Catedrele, departamentele şi unităţile de cercetare ştiinţifică sunt încadrate cu personal didactic, de cercetare ştiinţifică şi cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare ştiinţifică constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic şi, după caz, poate completa norma didactică.
(5) Studenţii pot participa la contracte de cercetare ştiinţifică din departamente, catedre şi unităţi de cercetare.
(6) Modul de organizare şi de desfăşurare a cercetării ştiinţifice în instituţiile de învăţământ superior se stabileşte prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activităţi de cercetare ştiinţifică specifice, în reţeaua Ministerului Educaţiei şi Cercetării pot funcţiona institute de cercetare cu personalitate juridică.
(8) Cercetarea ştiinţifică din învăţământul superior beneficiază gratuit de serviciile întregii reţele de informare şi de documentare a bibliotecilor din învăţământ.
ART. 81
(1) Programele de cercetare ştiinţifică fundamentală, precum şi alte programe de interes deosebit sunt finanţate, pe bază de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Educaţiei şi Cercetării, de la bugetul de stat, separat de finanţarea procesului de învăţământ. Finanţarea contractelor de cercetare se face în mod competitiv, pe baza evaluărilor făcute de Consiliul Naţional al Cercetării ªtiinţifice Universitare.
(2) Programele de cercetare tehnologică avansată, programele de cercetare aplicativă, precum şi activităţile de proiectare, consultanţă, expertiză, altele decât cele având ca beneficiar Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt finanţate, pe bază de contracte încheiate direct cu beneficiarii cercetărilor sau ai activităţilor respective, din fondurile de la bugetul de stat şi din fondul special de cercetare, alocate altor ministere, precum şi din alte surse.
(3) În cazul contractelor de finanţare sau de granturi, încheiate între Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe de o parte, şi unităţile menţionate la art. 80 alin. (1), (2) şi (7), pe de altă parte, rezultatele cercetărilor aparţin executanţilor.
(4) Activitatea de cercetare ştiinţifică desfăşurată în institutele de cercetare ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării este finanţată de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, şi din alte surse, pentru programele comandate de terţi.
ART. 82
(1) Veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior, realizate din contracte de cercetare ştiinţifică, de proiectare, de consultanţă sau de expertiză, precum şi din contracte pentru alte servicii ştiinţifice sau didactice, se evidenţiază în conturi distincte la bănci comerciale, în condiţiile legii. Aceste venituri se utilizează, cu acordul responsabilului de contract şi cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare şi de activităţi didactice, precum şi pentru plata personalului care a executat contractul. Baza materială este constituită din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar şi materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumpărate în timpul desfăşurării contractului sau după predarea lucrării şi după încasarea banilor.
(2) Din veniturile prevăzute la alin. (1) se mai pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare şi instruire, informare şi documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizaţii şi instituţii de profil, organizarea şi/sau participarea la manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale, editarea de carte didactică şi de specialitate.
(3) Veniturile realizate şi neutilizate la finele anului se reportează cu aceeaşi destinaţie în anul următor.
Secţiunea a 6-a
Structura instituţiilor de învăţământ superior
ART. 83
Instituţia de învăţământ superior cuprinde, de regulă, mai multe facultăţi, colegii universitare, departamente, catedre, unităţi de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de microproducţie.
ART. 84
(1) Facultatea reprezintă unitatea funcţională de bază a instituţiei de învăţământ superior şi are în componenţă una sau mai multe secţii de specialitate. Facultatea este organizată pe departamente şi catedre. Activitatea didactică în cadrul facultăţii se desfăşoară pe ani de studii, serii de predare, grupe şi subgrupe.
(2) Facultăţile se individualizează prin:
a) condiţii de admitere şi absolvire;
b) programe de studiu;
c) domenii de specializare.
(3) Facultatea cuprinde personal didactic şi studenţi, cercetători ştiinţifici şi proiectanţi, personal auxiliar şi administrativ.
ART. 85
Colegiul universitar este unitatea funcţională subordonată instituţiei de învăţământ superior sau facultăţii.
ART. 86
Departamentul constituie o structură subordonată instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, facultăţii, având funcţii didactice, de cercetar
avocatnet.ro explicăm legislația
stefanrmadalina 
Daniela Surpanu