Invatamantul mai este de stat?

Buna ziua!
Nu vreau sa va descurajez, dar este doar inceputul! Baiatul meu a trecut in clasa a 5-a, deci va pot impartasi din experienta mea. Sunt acele organizatii de parinti pe care le constituie fiecare scoala. Si noua ni s-au cerut bani pentru paza, pentru diverse, cu chitanta. Nu va da nimeni afara din scoala daca nu le platiti aceste "taxe" instituite de ei. Spre exemplu, eu nu am dat decat banii pentru paza scolii si nu s-a intamplat nimic. Sa va spun ca la un moment dat au inceput sa stranga bani sa suplimenteze salariile femeilor de serviciu, care nu faceau curatenie asa cum trebuia pentru ca aveau salarii mici!! Sa vedeti pana unde se poate ajunge.
Ii doresc juniorului succes la scoala si dvs nervi de otel! (pentru ca vor urma culegeri - cate2-3 la fiecare materie, diverse reviste care nu se vand in chioscuri, vizite la muzee din care copiii nu vor intelege nimic pentru ca nu sunt adecvate varstei lor, dar vor veni acasa cu tot felul de materiale cumparate de acolo, si multe alte chestii mai mult sau mai putin utile, dar OBLIGATORII)

Legea invatamantului este exclusiv gratuita ! Statul colecteaza la buget salariile profesorilor tocmai din aceasta cauza. Probabil directorul scolii despre care spuneti a primit si el o spaga frumusica de la acea asociatie pentru a va baga "sula in coaste" si pentru a mulge de la parinti sumele despre care faceti referire. Nu exista o magarie mai mare ca in scolile din Romania . Va pun mai jos legea invatamantului de stat. Daca aveti posibilitatea , o scoateti la imprimanta si mergeti cu ea la director. Scolile sunt dotate cu orgi, calculatoare etc din fonduri europene.
Legea Invatamantului

--------------------------------------------------------------------------------

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
--------------------------------------------------------------------------------

TITLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamant.

Art. 2. - In Romania, invatamantul constituie prioritate nationala.

Art. 3. - (1) Invatamantul urmareste realizarea idealului educational intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti si contribuie la pastrarea identitatiinationale.
(2) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.

Art. 4. - (1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane, prin:

a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;
b) formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;
d) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator;
f) dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.

(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.

Art. 5. - (1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatia diferentiata, pe baza pluralismului educational.

Art. 6. - Invatamantul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 8 clase inceteaza la varsta de 16 ani.

Art. 7. - (1) Invatamantul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale.
(4) Invatamantul poate fi finantat si de catre agenti economici.
(5) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
(6) Statul ii sprijina material, cu precadere, pe elevii si studentii care obtin rezultate foarte bune la invatatura si dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor in domeniul unei profesiuni.
(7) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.
(8) Institutiile si unitatile de invatamant sunt persoane juridice, cu exceptia scolilor care au numai clasele I-IV.

Art. 8. - (1) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza clase cu limba de predare romana.
(2) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate, in conditiile prezentei legi.
(3) Studiul si insusirea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, sunt obligatorii pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate.
(4) Atat in invatamantul de stat, cat si in cel particular, documentele scolare oficiale se intocmesc in limba romana.

Art. 9. - (1) Planurile invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara. In invatamantul primar religia este disciplina obligatorie, in invatamantul gimnazial este optionala, iar in invatamantul liceal si profesional este facultativa. Elevul, cu acordul parintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.
(2) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Invatamantului organizarea unui invatamant specific, corespunzator necesitatilor de pregatire a personalului de cult, numai pentru absolventii invatamantului gimnazial sau liceal, dupa caz. Ele raspund de elaborarea programelor de studii, care se aproba de catre Secretariatul de Stat pentru Culte si de Ministerul Invatamantului.

Art. 10. - (1) Reteaua unitatilor si institutiilor invatamantului de stat este organizata si aprobata de Ministerul Invatamantului, in concordanta cu dinamica demografica si cu necesitatile de formare profesionala, actuale si de perspectiva.
(2) Autoritatile locale si agentii economici pot infiinta si finanta unitati scolare, in conditiile legii.
(3) Ministerul Invatamantului poate aproba organizarea de unitati si institutii de invatamant in care predarea sa se faca in limbi de circulatie internationala, in conditiile prezentei legi. In aceste scoli, Limba si literatura romana, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau si se examineaza in limba romana.
(4) Ministerul Invatamantului poate aproba organizarea de unitati de invatamant sau clase constituite din elevi capabili de performante.
(5) In conditiile prezentei legi, se pot organiza unitati de invatamant cu predarea in limba romana, pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate.
(6) Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligatia sa sprijine invatamantul in limba materna in tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv.

Art. 11. - (1) Invatamantul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.
(2) In unitatile si spatiile de invatamant se interzic crearea si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica.
(3) In invatamant se interzice prozelitismul religios.
(4) In spatiile destinate procesului de invatamant, in unitati de cercetare stiintifica, biblioteci, edituri si tipografii ale institutiilor de invatamant, in camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexe
cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor si elevilor sunt interzise activitatile care incalca normele generale de moralitate, primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului.

Art. 12. - (1) Ministerul Invatamantului, pe baza consultarii celorlalte institutii si ministere interesate, proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a invatamantului, stabileste obiectivele sistemului de invatamant in ansamblul sau, precum si obiectivele educationale pe niveluri si profiluri de invatamant.
(2) Organizarea si continutul invatamantului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii unitatile si institutiile de invatamant create din nevoi de
ordin religios sau lingvistic, in care predarea corespunde alegerii parintilor sau tutorilor legal instituiti ai elevilor.
(3) Ministerul Invatamantului, consultand factorii interesati in organizarea unor forme si tipuri specifice de invatamant, raspunde de elaborarea planurilor de invatamant, programelor analitice si a manualelor scolare pentru invatamantul preuniversitar. In invatamantul superior, planurile de
invatamant si programele analitice se stabilesc conform autonomiei universitare si standardelor nationale.

Art. 13. - Autonomia universitara este garantata.

Art. 14. - Alternativele educationale pot fi organizate in sistemul de invatamant de stat si particular, pe baza evaluarii si validarii lor de catre Ministerul Invatamantului.


TITLUL II
Sistemul national de invatamant



--------------------------------------------------------------------------------

Capitolul I Dispozitii comune
Art. 15. - (1) Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si institutii de invatamant, de stat si particulare.
(3) Privatizarea institutiilor si unitatilor de invatamant de stat este interzisa.
(4) Invatamantul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale.
(5) Sistemul national de invatamant are urmatoarea structura:

a) invatamant prescolar: grupele mica, mijlocie si mare, de pregatire pentru scoala;
b) invatamant primar: clasele I-IV;
c) invatamant secundar:

invatamant gimnazial: clasele V-VIII;
invatamant profesional;
invatamant liceal: clasele IX-XII (XIII);
d) invatamant postliceal;
e) invatamant superior:
invatamant universitar;
invatamant postuniversitar;
f) educatie permanenta.
(6) Invatamantul prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal formeaza invatamantul preuniversitar.
(7) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Invatamantului, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Invatamantului, cu respectarea autonomiei universitare.
(8) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral si fara frecventa.
(9) In sistemul educatiei permanente se poate practica invatamantul prin corespondenta sau la distanta.
(10) Invatamantul general obligatoriu, care cuprinde invatamantul primar si gimnazial, este invatamant de zi.
(11) In sistemul de invatamant pot functiona unitati-pilot si de aplicatie.
(12) In raport cu conditiile existente, pot functiona grupuri scolare in care se organizeaza invatamant profesional, liceal si postliceal, cu o conducere unica.

Art. 16. - (1) Sistemul national de invatamant are caracter deschis, asigurand posibilitatea trecerii de la un profil la altul, in conditiile stabilite prin regulament.
(2) Elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova doi ani de studii intr-un an scolar sau universitar.

Art. 17. - (1) Ministerul Invatamantului, inspectoratele scolare si autoritatile administratiei publice locale asigura conditiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare si gimnaziale, de regula, in localitatile in care acestia domiciliaza.
(2) In situatii justificate, elevilor din invatamantul primar si gimnazial, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Invatamantului, al autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor
locale, al societatilor de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.

Capitolul II Invatamantul prescolar

Art. 18. - (1) Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-7 ani, in gradinite de copii cu program normal, prelungit si saptamanal.
(2) Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare.
(3) Agentii economici si alte persoane juridice, precum si persoanele fizice pot infiinta si finanta gradinite, cu acordul inspectoratelor scolare, in conditiile legii.

Art. 19. - Pentru asigurarea continuitatii intre invatamantul prescolar si cel primar se instituie si se vor generaliza treptat grupele pregatitoare pentru scoala, cuprinzand copii de 5-6 (7) ani. Costurile scolarizarii vor fi suportate de catre Ministerul Invatamantului.

Capitolul III Invatamantul primar

Art. 20. - (1) Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi si functioneaza, de regula, cu program de dimineata, in cadrul scolilor cu clasele I-IV, I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 7 ani in anul calendaristic respectiv.
(3) La cererea parintilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa I si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.
(4) Ministerul Invatamantului poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit, pana la varsta de 14 ani, primele patru clase ale invatamantului general obligatoriu.

Capitolul IV Invatamantul secundar

Sectiunea 1
Invatamantul gimnazial

Art. 21. - (1) Invatamantul gimnazial functioneaza in cadrul scolilor cu clasele I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In mod exceptional, invatamantul gimnazial se poate organiza si ca invatamant seral sau fara frecventa, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani varsta corespunzatoare clasei.

Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Invatamantului, la urmatoarele discipline: Limba si literatura romana, Matematica, Istoria romanilor si Geografia Romaniei. Elevii apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la Limba si literatura materna.
(2) In caz de nepromovare a examenului de capacitate, acesta poate fi sustinut in oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3) Elevilor care promoveaza examenul de capacitate li se acorda certificat de capacitate. Celor care nu promoveaza examenul de capacitate li se elibereaza, la cerere, copie de pe foaia matricola.

Sectiunea a 2-a
Invatamantul liceal

Art. 23. - (1) Invatamantul liceal cuprinde clasele IX-XII (XIII) - invatamant de zi - si clasele IX-XIII - invatamant seral sau fara frecventa.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor scolare si, dupa caz, cu consultarea altor factori interesati, fiind publicata inaintea examenului de capacitate; numarul de locuri si de clase se aproba anual, in functie de cerintele
locale si nationale.
(3) Invatamantul liceal seral si fara frecventa, cu clasele IX-XIII, functioneaza in liceele stabilite de inspectoratele scolare.

Art. 24. - (1) Invatamantul liceal functioneaza, de regula, cu urmatoarele profiluri: teoretic - real si umanist -, informatic, pedagogic, tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan, militar, de arta, sportiv si teologic.
(2) Liceele se organizeaza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Invatamantului, clase cu specializari mai restranse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si performante exceptionale.
(3) La liceele de specialitate care, pe langa diploma de bacalaureat, elibereaza si atestat profesional, durata studiilor poate fi si de 5 ani si este stabilita prin hotarare a Guvernului.

Art. 25. - (1) Admiterea elevilor in invatamantul liceal se face prin concurs, care se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Invatamantului.
(2) La concursul de admitere in invatamantul liceal se pot inscrie absolventii de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(3) Inscrierea la concursul de admitere in invatamantul liceal de zi se poate face in primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, daca la data inceperii anului scolar elevul nu depaseste varsta de 17 ani.
(4) Concursul de admitere in liceu consta in urmatoarele probe:

a) Limba si literatura romana - scris;
b) Limba si literatura materna - scris, proba sustinuta de candidatii care se inscriu la concursul de admitere pentru clase cu limbi de predare ale minoritatilor nationale;
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv se poate alege, in locul Matematicii, o disciplina din profilul liceului - scris;
d) probe de aptitudini specifice pentru anumite tipuri de licee, stabilite in metodologie; aceste probe se sustin inaintea concursului de admitere si au caracter eliminatoriu.

Art. 26. - (1) Studiile liceale se incheie cu examen de bacalaureat, diversificat in functie de profilul liceului, de profilul clasei si de optiunea elevului. Examenul de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe:
a) Limba si literatura romana - scris si oral;
b) Limba si literatura materna - scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv se poate alege, in locul Matematicii, o disciplina socioumana - scris;
d) Istoria romanilor - oral;
e) una dintre limbile straine de circulatie internationala studiate in licee - oral;
f) o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia Romaniei - oral;
g) o disciplina de profil sau optionala, la alegere, alta decat cea din probele sustinute anterior - oral.

(2) Promovarea disciplinei de profil si a unei probe practice, insotita de o lucrare de specialitate, da dreptul la obtinerea atestatului profesional.
(3) Lista disciplinelor socioumane, de profil si optionale, nenominalizate la alin. (1) lit. c) si g), continutul programelor si modul de desfasurare a bacalaureatului - real, umanist si de profil - se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului si se dau publicitatii pana la data inceperii anului scolar.

Art. 27. - (1) Examenul de bacalaureat se sustine in fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un presedinte, numit de Ministerul Invatamantului dintre cadrele didactice universitare de predare, avand titlul stiintific de doctor.
(2) In decursul unui an scolar se organizeaza o singura sesiune de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcatuite din profesori de la alte licee decat cele in care se sustine bacalaureatul.
(4) Numarul comisiilor si numarul unitatilor de invatamant in care se desfasoara examenul de bacalaureat se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului.
(5) Candidatii se pot prezenta pentru sustinerea examenului de bacalaureat de cel mult trei ori.

Art. 28. - (1) In urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat si, dupa caz, atestatul profesional. Eliberarea atestatului profesional, prevazut la art. 26 alin. (2), nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolventilor de liceu fara diploma de bacalaureat li se elibereaza, la cerere, certificat de absolvire si copie de pe foaia matricola.
(3) Absolventii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la bacalaureat au obtinut media 10, primesc diploma de merit.

Sectiunea a 3-a
Invatamantul profesional

Art. 29. - Invatamantul profesional se organizeaza ca invatamant de zi sau seral, prin scoli profesionale si scoli de ucenici. Aceste scoli pot functiona independent sau pe langa grupuri scolare.

Art. 30. - (1) Reteaua invatamantului profesional este organizata de catre Ministerul Invatamantului, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Reteaua invatamantului profesional, meseriile pentru care se scolarizeaza si numarul de locuri aferente se dau publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(3) Planurile de invatamant si programele analitice se elaboreaza si se aproba de catre Ministerul Invatamantului, cu consultarea factorilor interesati.

Art. 31. - (1) La scolile profesionale se pot inscrie absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(2) Durata studiilor in scolile profesionale este de 2-4 ani.
(3) Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de probe stabilite si elaborate de unitatile de invatamant respective.

Art. 32. - Scolile profesionale organizeaza, la cererea agentilor economici si a institutiilor publice sau particulare, pe baza de contract, cursuri de calificare si de conversie profesionala.

Art. 33. - (1) La scolile de ucenici se pot inscrie absolventi de gimnaziu, cu sau fara certificat de capacitate, in vederea insusirii unor deprinderi preponderent practice.
(2) Durata studiilor in scolile de ucenici este de 1-3 ani.
(3) Scolile de ucenici functioneaza in cadrul scolilor profesionale.
(4) Admiterea in scolile de ucenici se face prin testari specifice meseriei.

Art. 34. - (1) Cursurile scolii profesionale si ale scolii de ucenici se incheie cu examen de absolvire.
(2) Diploma de absolvire confera dreptul de a exercita meseria pentru care absolventul a fost pregatit.

Art. 35. - Organizarea invatamantului profesional, admiterea si examenul de absolvire sunt reglementate de Ministerul Invatamantului, prin metodologie specifica.

Art. 36. - Cursantii si absolventii invatamantului profesional cu certificat de capacitate pot urma studiile in invatamantul liceal prin concurs de admitere, in conditiile prezentei legi.

Capitolul V Invatamantul de arta si invatamantul sportiv

Art. 37. - (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sportiv se aproba de catre Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor scolare.

Art. 38. - In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:

a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele primare;
b) admiterea se face prin testarea aptitudinilor specifice;
c) planurile de invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Invatamantului;
e) examenul de capacitate include si o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat;
f) programele analitice pentru invatamantul liceal de arta si invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul teoretic-real sau umanist.

Art. 39. - Pentru fiecare profil al invatamantului de arta si al invatamantului sportiv se elibereaza certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvita.

Art. 40. - (1) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Invatamantului poate organiza cluburi scolare, scoli si licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta, Ministerul Invatamantului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.

Capitolul VI Invatamantul special

Art. 41. - (1) Invatamantul special se organizeaza de catre Ministerul Invatamantului, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament, sau cu deficiente asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii
lor sociale.
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati prescolare si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.

Art. 42. - (1) Invatamantul special este gratuit.
(2) Pregatirea si perfectionarea personalului didactic specializat, organizarea si evaluarea invatamantului special se fac de catre Ministerul Invatamantului. Finantarea invatamantului special este asigurata de Ministerul Invatamantului si de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.

Art. 43. - Tipul si gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.

Art. 44. - Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe analitice, manuale si metodologii didactice elaborate in functie de tipul si gradul handicapului si aprobate de catre Ministerul Invatamantului.

Art. 45. - (1) In invatamantul prescolar si primar, in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers sau dinspre caminul-scoala spre scoala speciala si invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre invatamantul de masa pana la absolvirea invatamantului primar, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special - gimnazial, profesional, liceal si postliceal - diferentiat dupa tipul si gradul handicapului.

Art. 46. - Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in
conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

Capitolul VII Unitati conexe ale invatamantului preuniversitar

Art. 47. - (1) La nivelul invatamantului prescolar, primar si gimnazial, pe langa unele unitati de invatamant reprezentative in zona respectiva se organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de inspectoratele scolare, ca structuri de invatamant special integrat.
(2) Centrele logopedice interscolare functioneaza cu profesori logopezi, avand calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; acestia au si obligatia indrumarii educatoarelor, invatatorilor si institutorilor in metodica dezvoltarii si corectarii limbajului celor care prezinta
tulburari de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice, Ministerul Invatamantului organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatilor sanitare respective.

Art. 48. - (1) Pentru copiii orfani sau pentru cei carora nu li se pot asigura conditii de viata in familia naturala, in familia adoptiva sau in plasament familial, functioneaza case de copii in subordinea inspectoratelor scolare.
(2) Casele de copii functioneaza separat de unitatile invatamantului special.
(3) Transferarea dintr-un judet in altul a copiilor abandonati sau orfani de ambii parinti se poate face numai cu aprobarea Ministerului Invatamantului. Scolarizarea lor se va face in conformitate cu Art. 8.
(4) Inspectoratele scolare pot infiinta si organiza, cu acordul Ministerului Invatamantului, case de copii de tip familial.

Art. 49. - (1) In judete si in municipiul Bucuresti functioneaza centre sau cabinete de asistenta psihopedagogica; acestea asigura si activitatea de orientare scolara si profesionala.
(2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste prin ordin al ministrului invatamantului.

Art. 50. - (1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului scolar.
(2) Structura si atributiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Invatamantului.

Capitolul VIII Invatamantul postliceal

Art. 51. - (1) Invatamantul postliceal se organizeaza de catre Ministerul Invatamantului, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate.
(2) Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste de Ministerul Invatamantului, impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, la propunerea factorilor interesati.
(3) Persoanele care solicita organizarea unei scoli postliceale sau scolarizarea in cadrul acestui tip de invatamant asigura finantarea acestora, prin contract cu Ministerul Invatamantului. Fac exceptie scolile sanitare postliceale de stat, care sunt finantate de Ministerul Invatamantului.
(4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani.

Art. 52. - (1) Admiterea in invatamantul postliceal se face prin concurs.
(2) Au dreptul sa se inscrie la concursul de admitere absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. La concursul de admitere in scolile sanitare postliceale se pot inscrie numai absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat.
(3) Probele si conditiile de concurs, numarul de locuri si metodologia de desfasurare a concursului de admitere se stabilesc de Ministerul Invatamantului, in cooperare cu initiatorii.

Art. 53. - (1) Invatamantul postliceal se incheie cu examen de absolvire.
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat care atesta profesia insusita.
(3) In cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut de doua ori in decurs de 3 ani de la absolvire.

Art. 54. - Prin hotarare a Guvernului se stabilesc, anual, obligatiile statului referitoare la invatamantul postliceal.

Capitolul IX Invatamantul superior

Art. 55. - Invatamantul superior se realizeaza prin institutii de invatamant si de cercetare: universitati, institute, academii, conservatoare si colegii universitare.

Art. 56. - Infiintarea institutiilor de invatamant superior se face prin lege.

Sectiunea 1
Organizarea invatamantului universitar

Art. 57. - Invatamantul universitar are caracter deschis si se organizeaza sub forma de:

a) invatamant universitar de scurta durata;
b) invatamant universitar de lunga durata.

Art. 58. - Invatamantul universitar de stat este gratuit, cu exceptia taxelor percepute pentru inscrierea la concursul de admitere, inmatriculari si reinmatriculari, reexaminari, repetentie si repetarea examenului de absolvire sau de licenta. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru
activitati didactice neincluse in planul de invatamant, solicitate de studenti si aprobate de consiliul facultatii. Cuantumul taxelor se stabileste de catre senatele universitare.

Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea in invatamantul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Invatamantului. Concursul de admitere se poate organiza in doua sesiuni.
(2) Absolventii de liceu, care au obtinut intr-unul dintre ultimii 2 ani de studii distinctii la olimpiade scolare internationale, concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se inscrie in invatamantul universitar fara sustinerea concursului de admitere la acele facultati sau sectii de specialitate la care admiterea contine in probele de concurs disciplina la care au fost distinsi.
(3) Cifra de scolarizare in invatamantul universitar de stat se stabileste anual, prin hotarare a Guvernului, pe baza studiilor de prognoza si la propunerea senatelor institutiilor de invatamant superior.
(4) In invatamantul universitar de stat conditiile de admitere, reteaua si cifrele de scolarizare se fac publice cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului universitar.

Art. 60. - (1) Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral si fara frecventa. Formele de invatamant seral si fara frecventa pot fi organizate numai de catre institutiile de invatamant care au si cursuri de zi.
(2) Durata studiilor in invatamantul seral si in cel fara frecventa este mai mare cu un an decat cea prevazuta pentru invatamantul de zi.
(3) Diplomele sau certificatele de absolvire eliberate de institutiile de invatamant superior pentru specializarile acreditate sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita.
(4) Studentii pot urma concomitent doua specializari, daca indeplinesc conditiile de admitere cerute. Studentii respectivi pot beneficia de bursa de stat pe durata maxima a unei specializari.
(5) Absolventii cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare, fara concurs de admitere, in conditiile stabilite in Carta universitara.

Art. 61. - (1) In institutiile de invatamant superior pot fi inscrisi si studenti straini, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetatenii straini care studiaza in Romania in invatamantul superior de stat, cu exceptia celor care beneficiaza de burse din partea statului roman, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotarare a Guvernului.

Sectiunea a 2-a
Invatamantul universitar de scurta durata

Art. 62. - (1) Invatamantul universitar de scurta durata este de 3 ani, cu exceptia cazului prevazut de art. 64 alin. (2), si este organizat in colegii universitare, in cadrul institutiilor de invatamant universitar de lunga durata.
(2) Infiintarea colegiilor universitare se aproba de catre Ministerul Invatamantului, la propunerea senatului institutiei de invatamant superior.

Art. 63. - (1) Admiterea in colegiile universitare se face pe baza criteriilor prevazute pentru invatamantul universitar de lunga durata.
(2) Studiile in invatamantul universitar de scurta durata se incheie cu examen de absolvire, organizat pe baza criteriilor elaborate de catre Ministerul Invatamantului si a unei metodologii stabilite de senatele universitare. Absolventii primesc diplome in care se specifica domeniul specializarii dobandite.
(3) Absolventilor care nu au promovat examenul mentionat la alin. (2) li se aplica prevederile prezentei legi.

Art. 64. - (1) Colegiile cu profil pedagogic asigura pregatirea de institutori pentru invatamantul prescolar si primar; acestia dobandesc specializarea si pentru predarea in invatamantul gimnazial, dupa caz, a unei discipline: limba straina, muzica, desen sau educatie fizica.
(2) Durata studiilor la colegiul pedagogic este de 2 ani, pentru absolventii liceelor pedagogice, si de 3 ani, pentru absolventii liceelor cu alt profil.
(3) In cadrul colegiilor pedagogice functioneaza serii paralele, cu planuri de invatamant diferite, in raport cu durata scolarizarii.

Art. 65. - (1) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile in invatamantul universitar de lunga durata, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, prin concurs, in limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul institutiei de invatamant superior primitoare. Criteriile de inscriere se stabilesc de institutiile de invatamant universitar de lunga durata.
(2) Candidatii admisi vor sustine examenele de diferenta stabilite de consiliile facultatilor. In urma promovarii examenelor de diferenta, candidatii vor fi inscrisi in anul III al invatamantului universitar de lunga durata.

Sectiunea a 3-a
Invatamantul universitar de lunga durata

Art. 66. - (1) Invatamantul universitar de lunga durata se desfasoara in universitati si in alte institutii echivalente, precum: institute, academii, conservatoare, in facultati si la specializari autorizate sau acreditate.
(2) Infiintarea de noi facultati se aproba de catre Ministerul Invatamantului, iar structura acestora, de catre senatele universitare.

Art. 67. - (1) Durata studiilor la cursurile de zi in invatamantul universitar de lunga durata este, in functie de profil, de 4-6 ani si se stabileste prin hotarare a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai incepand cu anul I.
(2) Studiile in invatamantul universitar de lunga durata se incheie cu examen de licenta, care consta in proiect sau lucrare de diploma si in probe generale si de specialitate. Criteriile de organizare a examenului de licenta se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului, iar metodologia, de catre senatele universitare.
(3) Absolventii care au promovat examenul de licenta primesc titlul de licentiat in profilul si in specializarea urmate.
(4) Absolventii care nu au promovat examenul de licenta primesc, la cerere, un certificat de studii si copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de cel mult doua ori, in decurs de 5 ani de la absolvire.
(5) Titulatura diplomei de licenta se stabileste de catre Ministerul Invatamantului, in conformitate cu standardele internationale.
(6) Diplomele eliberate de institutiile de invatamant universitar de lunga durata pana in anul 1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licenta.

Art. 68. - (1) Studentii si absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica sunt obligati sa participe la activitatile departamentului pentru pregatirea personalului didactic.
(2) Departamentul functioneaza in institutiile de invatamant superior, pe baza de regulament, si are planuri de invatamant distincte, care cuprind discipline de pregatire teoretica si practica in domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii, sociologiei si metodicii de specialitate. In realizarea
activitatilor proprii, departamentul este sprijinit de facultatile de profil.
(3) Pregatirea studentilor prevazuta la alin. (1) si (2) se realizeaza in regimul activitatilor didactice optionale. Planurile de invatamant ale departamentului sunt integrate in planurile de invatamant ale facultatilor de profil.
(4) Absolventilor departamentului pentru pregatirea personalului didactic li se elibereaza certificate de absolvire, pe baza carora sunt abilitati sa functioneze in calitate de cadre didactice.
(5) Absolventii invatamantului universitar pot profesa in invatamant numai daca fac dovada ca au efectuat pregatirea prin disciplinele prevazute la alin. (2) sau vor efectua aceasta pregatire in primii 3 ani de la angajare.

Art. 69. - Activitatile clinice din invatamantul medical superior de stat se organizeaza in unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sanatatii si celorlalte ministere cu retea sanitara proprie. Metodologia de organizare si de desfasurare a acestor activitati se elaboreaza de catre Ministerul Invatamantului si Ministerul Sanatatii.

Sectiunea a 4-a
Invatamantul postuniversitar

Art. 70. - (1) Invatamantul postuniversitar asigura specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate prin diploma de licenta sau, dupa caz, diploma de absolvire.
(2) Invatamantul postuniversitar se organizeaza in institutii de invatamant superior si in scoli de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, si se realizeaza prin: studii aprofundate, doctorat, studii academice postuniversitare, studii de specializare si cursuri de perfectionare.

Art. 71. - (1) Admiterea in invatamantul postuniversitar se face:

a) prin concurs, pentru studii aprofundate, pentru doctorat si pentru studii academice postuniversitare;
b) la cerere, pentru studii de specializare si cursuri de perfectionare.

(2) Numarul locurilor pentru studii aprofundate, pentru doctorat si pentru studii academice postuniversitare este aprobat de:

a) senatele institutiilor de invatamant superior, pentru cele acoperite prin taxe sau subventionate din alte surse decat cele de la bugetul de stat;
b) Ministerul Invatamantului, pentru cele subventionate de la bugetul de stat.

Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de 1-2 ani si pot fi urmate de absolventii cu diploma de licenta.
(2) Concursul de admitere pentru studii aprofundate se organizeaza pe baza criteriilor stabilite de catre Ministerul Invatamantului.
(3) Cifra de scolarizare si reteaua invatamantului de studii aprofundate se aproba de catre Ministerul Invatamantului.
(4) Studiile aprofundate se incheie cu o dizertatie. Absolventii primesc diploma de studii aprofundate - magister sau master.
(5) Cursantii invatamantului de studii aprofundate beneficiaza de gratuitatea studiilor si de burse, in conformitate cu prevederile legii.

Art. 73. - (1) Doctoratul este o forma superioara de invatamant si de cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolventii invatamantului universitar de lunga durata, cu diploma de licenta.
(3) Conducatorii de doctorat pot fi profesori universitari sau cercetatori stiintifici principali gradul I, cu titlu de doctor.
(4) Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea institutiilor organizatoare, si este conferit prin ordin al ministrului invatamantului.
(5) Doctoratul este organizat, cu si fara frecventa, in institutiile de invatamant superior si in institutele de cercetare stiintifica aprobate de Ministerul Invatamantului, la propunerea Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, pe baza criteriilor de acreditare in acest scop.
(6) Doctoratul se incheie cu o teza sustinuta public si evaluata de o comisie de specialisti, propusa de organul de conducere a institutiei organizatoare, avizata de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si aprobata de ministrul invatamantului. Comisia este alcatuita dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat, si din cinci referenti oficiali, specialisti cu activitate stiintifica deosebita, cu titlu de doctor in domeniu, dintre care patru nu functioneaza in institutia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa, referentii oficiali vor fi retribuiti potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului.
(7) Titlul stiintific de doctor se acorda de catre conducerea institutiei organizatoare si se confirma de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare de pe langa Ministerul Invatamantului. Pe baza ordinului ministrului invatamantului, se elibereaza diploma de doctor de catre institutia acreditata.
(8) Organizarea si desfasurarea doctoratului se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.

Art. 74. - (1) Pe langa institutiile de invatamant superior se pot organiza scoli de studii postuniversitare, pentru absolventii cu diploma de licenta. Scolile de studii postuniversitare se pot infiinta si ca institutii independente, prin lege, inclusiv in strainatate.
(2) Studiile in scolile de studii postuniversitare au durata de 2-3 ani si se finalizeaza cu examen de diploma. Absolventii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
(3) Absolventii scolilor de studii postuniversitare se pot inscrie la concursul de admitere la doctorat in specializarea obtinuta.

Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare au durata de cel putin un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii cu diploma de licenta. Durata studiilor este propusa de senatele universitare si este aprobata prin ordin al ministrului invatamantului.
(2) Studiile de specializare se incheie cu dizertatie sau examen. Absolventilor li se elibereaza certificat de specializare postuniversitara.

Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de perfectionare au durata de cel mult un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii cu diploma din invatamantul universitar. Durata cursurilor este stabilita de senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lunga durata din invatamantul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Invatamantului.
(3) Cursurile postuniversitare de perfectionare se incheie cu colocviu. Absolventii primesc certificat de absolvire.

Art. 77. - Pentru organizarea activitatilor de pregatire postuniversitara, prevazute la art. 74, institutiile de invatamant superior se pot asocia cu institutii similare, precum si cu agenti economici din tara sau din strainatate. In acest caz, structura studiilor, structurile organizatorice si modul lor de functionare si de finantare se aproba de Ministerul Invatamantului, la propunerea institutiei de invatamant superior initiatoare.

Art. 78. - (1) Invatamantul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din alte surse, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Bursele de stat in invatamantul postuniversitar se obtin prin concurs.

Art. 79. - Invatamantul postuniversitar medical se organizeaza in forme specifice stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Invatamantului si a Ministerului Sanatatii.

Sectiunea a 5-a
Cercetarea stiintifica in invatamantul superior

Art. 80. - (1) In institutiile de invatamant superior se organizeaza activitati de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, proiectare, consultanta sau expertiza, care se desfasoara in cadrul departamentelor, catedrelor sau in unitati proprii de cercetare stiintifica, inclusiv prin colaborare cu
institutii de invatamant si de cercetare din tara sau din strainatate.
(2) Unitatile de cercetare stiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor universitare.
(3) Catedrele, departamentele si unitatile de cercetare stiintifica sunt incadrate cu personal didactic, de cercetare stiintifica si cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare stiintifica constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic si, dupa caz, poate completa norma didactica.
(5) Studentii pot participa la contracte de cercetare stiintifica din departamente, catedre si unitati de cercetare.
(6) Modul de organizare si de desfasurare a cercetarii stiintifice in institutiile de invatamant superior se stabileste prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activitati de cercetare stiintifica specifice, in reteaua Ministerului Invatamantului pot functiona institute de cercetare cu personalitate juridica.
(8) Cercetarea stiintifica din invatamantul superior beneficiaza gratuit de serviciile intregii retele de informare si de documentare a bibliotecilor din invatamant.

Art. 81. - (1) Programele de cercetare stiintifica fundamentala, precum si alte programe de interes deosebit sunt finantate, pe baza de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Invatamantului, de la bugetul de stat, separat de finantarea procesului de invatamant. Finantarea
contractelor de cercetare se face in mod competitiv, pe baza evaluarilor facute de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare.
(2) Programele de cercetare tehnologica avansata, programele de cercetare aplicativa, precum si activitatile de proiectare, consultanta, expertiza, altele decat cele avand ca beneficiar Ministerul Invatamantului, sunt finantate, pe baza de contracte incheiate direct cu beneficiarii cercetarilor sau activitatilor respective, din fondurile de la bugetul de stat si din fondul special de cercetare alocate altor ministere, precum si din alte surse.
(3) Activitatea de cercetare stiintifica desfasurata in institutele de cercetare ale Ministerului Invatamantului este finantata de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, si din alte surse, pentru programele comandate de terti.

Art. 82. - Veniturile nete obtinute din realizarea programelor de cercetare stiintifica si din activitatile de proiectare, consultanta sau expertiza se utilizeaza, cu acordul coordonatorului de program si cu avizul rectorului institutiei de invatamant superior, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, precum si pentru remunerarea personalului care a executat contractul.

Sectiunea a 6-a
Structura institutiilor de invatamant superior

Art. 83. - Institutia de invatamant superior cuprinde, de regula, mai multe facultati, colegii universitare, departamente, catedre, unitati de cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie.

Art. 84. - (1) Facultatea reprezinta unitatea functionala de baza a institutiei de invatamant superior si are in componenta una sau mai multe sectii de specialitate. Facultatea este organizata pe departamente si catedre. Activitatea didactica in cadrul facultatii se desfasoara pe ani de studii,
serii de predare, grupe si subgrupe.
(2) Facultatile se individualizeaza prin:

a) conditii de admitere si absolvire;
b) programe de studiu;
c) domenii de specializare.

(3) Facultatea cuprinde personal didactic si studenti, cercetatori stiintifici si proiectanti, personal auxiliar si administrativ.

Art. 85. - Colegiul universitar este unitatea functionala subordonata institutiei de invatamant superior sau facultatii.

Art. 86. - Departamentul constituie o structura subordonata institutiei de invatamant superior sau, dupa caz, facultatii, avand functii didactice, de cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie. Organizarea departamentelor se stabileste de catre senatele universitare.

Art. 87. - Catedra este unitatea structurala de baza a facultatii sau, dupa caz, a departamentului, care realizeaza activitati de invatamant si de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic si, dupa caz, personal de cercetare, de proiectare si auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de
discipline.

Art. 88. - Institutiile de invatamant superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza si a administra, singure sau in colaborare cu alte institutii, unitati si centre de cercetare, centre pentru pregatirea resurselor umane, unitati de microproductie, loturi experimentale sau alte structuri institutionale.

Sectiunea a 7-a
Autonomia universitara

Art. 89. - (1) Autonomia universitara consta in dreptul comunitatii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertatile academice fara nici un fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma un ansamblu de competente si obligatii in concordanta cu optiunile si orientarile
strategice nationale ale dezvoltarii invatamantului superior stabilite prin lege.
(2) Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale si publice pentru calitatea intregii activitati didactice si de cercetare stiintifica pe care o desfasoara institutia respectiva de invatamant superior.

Art. 90. - (1) Comunitatea universitara cuprinde totalitatea persoanelor care desfasoara activitate didactica, de cercetare stiintifica si de proiectare, precum si pe cei care studiaza intr-o institutie de invatamant superior.
(2) Comunitatea universitara foloseste in activitatea sa personal auxiliar si administrativ.

Art. 91. - (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de orice fel si cu orice destinatie, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii si ministerelor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara invatamantul medical superior de stat.

Art. 92. - (1) Ansamblul de drepturi si obligatii, precum si normele care reglementeaza viata comunitatii universitare in spatiul universitar propriu sunt cuprinse in Carta universitara a institutiei de invatamant superior, adoptata de senatul universitar, in conditiile legii.
(2) Autonomia universitara vizeaza domeniile conducerii, structurarii si functionarii institutiei, ale activitatii didactice si de cercetare stiintifica, ale administrarii si ale finantarii.
(3) Autonomia universitara se realizeaza, in principal, prin: programarea, organizarea, desfasurarea si perfectionarea procesului de invatamant; organizarea cercetarii stiintifice si a documentarii; stabilirea specializarilor; stabilirea planurilor de invatamant si a programelor analitice, in acord cu standardele nationale; admiterea candidatilor la studii, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Invatamantului; selectarea si promovarea personalului didactic si ale celorlalte categorii de personal; stabilirea criteriilor de apreciere a activitatii didactice si stiintifice; acordarea, in conditiile legii, a titlurilor didactice, stiintifice si onorifice; stabilirea formelor de studiu postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, impreuna cu Ministerul Invatamantului si cu alte autoritati publice, agenti economici, organizatii profesionale si
patronale recunoscute la nivel national, a domeniilor in care se utilizeaza diplomele si certificatele proprii emise; stabilirea programelor de cooperare cu alte institutii de invatamant superior si de cercetare din tara si din strainatate; eligibilitatea tuturor organismelor de conducere, prin vot secret; stabilirea necesitatilor financiare si materiale; rezolvarea problemelor sociale ale comunitatii universitare; folosirea fondurilor si gestionarea lor cu respectarea prevederilor legale; acordarea, din fonduri proprii, a burselor de studiu si de cercetare, distincte de cele atribuite potrivit altor reglementari legale; asigurarea ordinii si disciplinei in spatiul universitar; organizarea si controlul tuturor serviciilor economico-gospodaresti; gasirea si stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea activitatii culturale si sportive; infiintarea fundatiilor; stabilirea si folosirea unor insemne si simboluri proprii.
(4) In plan financiar, autonomia universitara se realizeaza ca drept de gestionare, potrivit legii si raspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public national sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele in valuta de la studenti si cursanti straini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Invatamantului.

Art. 93. - (1) Membrii comunitatii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.
(2) Organele alese, cu exceptia rectorului, se confirma de catre senatul universitar. Rectorul se alege de catre senat si se confirma prin ordin al ministrului invatamantului. O persoana nu poate ocupa functia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi
revocat din functie de catre senatul universitar prin aceeasi procedura folosita la numire.
(3) Ministrul invatamantului poate suspenda din functie, din motive justificate, pe rectorul unei institutii de invatamant superior, de stat sau particular, acreditate.

Art. 94. - (1) In institutiile de invatamant superior, studentii pot fi reprezentati in consiliile facultatilor si in senatele universitare, in proportie de cel mult 1/5 din numarul membrilor acestor consilii, in conditiile stabilite prin Carta universitara.
(2) Protectia membrilor comunitatii universitare in activitatea profesionala si in spatiul universitar este inscrisa in Carta universitara. Abaterile de la deontologia universitara se analizeaza si se solutioneaza la nivelul consiliilor facultatilor si al senatului.
(3) Membrii comunitatii universitare sunt obligati sa respecte regulamentele interne ale institutiei de invatamant superior, stabilite in conformitate cu Carta universitara.

Art. 95. - Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin Carta universitara sau prin lege.

Art. 96. - La nivel national, autonomia universitara se manifesta prin relatia directa a rectorului institutiei de invatamant superior cu Ministerul Invatamantului si prin alegerea reprezentantilor institutiei in organismele profesionale, conform legii.

Capitolul X Invatamantul militar

Art. 97. - Invatamantul militar este invatamant de stat, parte integranta a sistemului national de invatamant, si cuprinde: invatamant liceal; invatamant postliceal pentru formarea maistrilor militari si subofiterilor; invatamant universitar pentru formarea ofiterilor si specialistilor; invatamant postuniversitar. Perfectionarea pregatirii cadrelor militare se realizeaza in institutii de invatamant distincte.

Art. 98. - Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul militar se stabilesc de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, potrivit specificului fiecarei arme si trepte de invatamant.

Art. 99. - Planurile de invatamant pentru invatamantul militar liceal, postliceal si superior se elaboreaza de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, fiind
avizate de catre Ministerul Invatamantului.

Art. 100. - Diplomele de absolvire a institutiilor militare de invatamant si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant, cu profil apropiat si de acelasi nivel.

Art. 101. - Admiterea si procesul de invatamant in institutiile militare de toate nivelurile se desfasoara in limba romana.

Art. 102. - Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul invatamantului militar, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale pot emite ordine, regulamente si
instructiuni proprii.

Capitolul XI Invatamantul particular

Art. 103. - (1) Invatamantul particular constituie o alternativa la invatamantul de stat sau il completeaza.
(2) Institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate fac parte din sistemul national de invatamant si educatie si se supun dispozitiilor prezentei legi.
(3) Institutiile si unitatile de invatamant particular dispun de autonomie organizatorica si functionala, in concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea si functionarea sistemului de invatamant.
(4) Institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate pot fi sprijinite de stat.

Art. 104. - Invatamantul particular functioneaza potrivit legii, daca:

a) este organizat si functioneaza pe principiul nonprofit;
b) este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste;
c) respecta standardele nationale.

Art. 105. - (1) Invatamantul particular preuniversitar cuprinde gradinite, scoli primare si gimnaziale, scoli profesionale si de ucenici, licee si scoli postliceale.
(2) Gradinitele, scolile primare si gimnaziale, precum si scolile profesionale si de ucenici se pot infiinta cu autorizarea inspectoratului scolar, in baza documentatiei de evaluare.
(3) Liceele si scolile postliceale se pot infiinta cu avizul inspectoratului scolar si aprobarea Ministerului Invatamantului, in baza documentatiei de evaluare.

Art. 106. - (1) Criteriile de evaluare pentru invatamantul particular preuniversitar se refera la domeniile fundamentale de organizare si de functionare: personal didactic, continut, baza materiala si activitate financiara.
(2) Standardele corespund fiecarui criteriu si indica nivelurile minime obligatorii in procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferentiate in functie de nivelul de invatamant si sunt stabilite de Comisia de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Prescolar si Preuniversitar, care se infiinteaza si functioneaza pe langa Ministerul Invatamantului, in baza regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 107. - (1) Procesul de acreditare a unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde doua faze:

a) autorizarea de incredere, care acorda dreptul de organizare si functionare provizorie a unitatii respective;
b) acreditarea, care acorda unitatii respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege.

(2) Acreditarea trebuie solicitata dupa acordarea autorizatiei de incredere, astfel:

a) dupa cel mult 4 ani, pentru gradinite si scoli primare;
b) dupa primul examen de capacitate, pentru gimnaziu;
c) dupa primul examen de bacalaureat, pentru liceu;
d) dupa primul examen de absolvire, pentru scolile profesionale, de ucenici si postliceale.

Art. 108. - (1) In invatamantul particular preuniversitar se aplica planuri similare sau alternative invatamantului de stat, care cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative, corespunzator standardelor nationale.
(2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie sa raspunda acelorasi cerinte ca si planurile de invatamant.
(3) Pentru invatamantul particular preuniversitar, planurile si programele de invatamant, similare sau alternative invatamantului de stat, sunt aprobate de Ministerul Invatamantului.

Art. 109. - In invatamantul particular preuniversitar, formatiunile de studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depasi numeric limitele maxime legale.

Art. 110. - (1) In invatamantul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa in conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(2) Cadrele didactice din invatamantul particular prescolar si primar trebuie sa aiba norma de baza in unitatea respectiva.
(3) In invatamantul particular gimnazial, liceal si profesional, cel putin 60% din personalul didactic trebuie sa fie incadrat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(4) Pentru invatamantul particular postliceal, cel putin 50% din posturi, constituite in conformitate cu prevederile legale, trebuie sa fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(5) Personalul didactic de conducere din invatamantul particular trebuie sa fie angajat cu norma de baza in unitatea de invatamant respectiva si sa indeplineasca cerintele Statutului personalului didactic privind ocuparea functiilor de conducere.

Art. 111. - Diplomele sau certificatele acordate de unitatile din invatamantul particular preuniversitar, infiintate potrivit prezentei legi, au valoare si produc efectele actelor de studii eliberate in invatamantul de stat, daca examenele de absolvire au fost sustinute in fata unor comisii numite in conformitate cu dispozitiile legale.

Art. 112. - Elevii din invatamantul particular se pot transfera la alte unitati de invatamant de stat sau particulare, cu acordul unitatii primitoare si in conditiile stabilite de Ministerul Invatamantului.

Art. 113. - Invatamantul superior particular functioneaza potrivit Legii nr. 88/1993 privind acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 114. - In invatamantul particular, taxele de scolarizare se stabilesc de catre fiecare institutie sau unitate de invatamant, in conditiile legii.

Art. 115. - (1) Baza materiala a institutiilor si unitatilor de invatamant particular trebuie sa corespunda standardelor desfasurarii unui proces instructiv-educativ de calitate: spatii adecvate procesului de invatamant, in proprietate sau inchiriate; laboratoare proprii, cu dotare
corespunzatoare pentru un an in avans fata de anul scolarizat; biblioteca dotata cu fond de carte propriu, adecvat continutului disciplinelor si nivelului acestora.
(2) Pentru obtinerea acreditarii, institutia sau unitatea de invatamant respectiva trebuie sa faca dovada ca in perioada de functionare provizorie a utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala proprie.
(3) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare acreditarii, institutia sau unitatea de invatamant trebuie sa faca dovada ca detine in proprietate cel putin 50% din spatiile de invatamant si ca, in toata perioada anterioara, a utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala
proprie.

Baza materiala si finantarea invatamantului de stat

Art. 166. - (1) Baza materia

Art. 166. - (1) Baza materiala a invatamantului de stat consta in intreg activul patrimonial al Ministerului Invatamantului, al institutiilor si unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul de invatamant existent la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si in activul patrimonial redobandit sau dobandit ulterior.
(2) In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a invatamantului cuprinde: spatii pentru procesul de invatamant si cercetare stiintifica, mijloace de invatamant si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere
scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si
tratament, spatii cu destinatie de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului si salariatilor din invatamant.
(3) Baza materiala aferenta procesului de instruire si educatie mentionata la alin. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si intreprinderilor de stat, in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul Ministerului Invatamantului, al institutiilor si unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat. De asemenea, se reintegreaza si imobilele ce au apartinut Ministerului Invatamantului si care, conform Art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale. Reintegrarea se face fara plata, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi.
(4) Baza materiala a institutiilor de invatamant superior de stat este de drept proprietatea acestora, iar cea a unitatilor de invatamant preuniversitar, pana la aparitia legii patrimoniului public si privat al statului, ramane in proprietatea Ministerului Invatamantului, cu exceptia unitatilor scolare organizate impreuna cu agenti economici.
(5) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului invatamantului, fara plata si numai in interes public.
(6) Inchirierea bunurilor disponibile din dotarea invatamantului de stat se poate face pe baza de contract, cu revizuire anuala, numai cu acordul Ministerului Invatamantului.

Art. 167. - (1) Ministerul Invatamantului, prin inspectoratele scolare, asigura administrarea si functionarea tuturor unitatilor scolare din invatamantul preuniversitar.
(2) Finantarea cheltuielilor de intretinere si reparare a bazei didactico-materiale a unitatilor din invatamantul preuniversitar este asigurata de catre consiliile judetene si locale din fondurile alocate special de la bugetul de stat, din bugetele locale, precum si din resurse proprii.
(3) Ministerele de resort, autoritatile publice, precum si agentii economici interesati contribuie cu fonduri proprii, pe baza de contract, la intretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale si de practica din unitatile de invatamant profesional, liceal si postliceal de profil.
(4) Ministerul Invatamantului asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic auxiliar si administrativ din unitatile si institutiile invatamantului de stat, precum si cheltuielile de functionare a acestora.
(5) Fondurile de la bugetul de stat care revin Ministerului Invatamantului se repartizeaza distinct pe tipuri, niveluri si forme de invatamant.

Art. 168. - (1) Unitatile de invatamant primar si gimnazial din mediul rural si periurban, precum si liceele agricole agromontane, silvice si pedagogice, care nu au in proprietate terenuri agricole in extravilan, primesc in folosinta, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafata de 1 ha pentru scolile primare, 2 ha pentru scolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice si minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane si silvice, in echivalent arabil.
(2) Loturile experimentale prevazute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unitatilor scolare respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale.
(3) In cazul in care pe teritoriul localitatii nu exista resurse de pamant conform prevederilor alin. (2), suprafetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si Amenajare Rurala.
(4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile scolare prevazute la alin. (1), punerea in posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 169. - (1) Finantarea invatamantului de stat se face de la bugetul de stat, in limitele a cel putin 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urmatoarele cerinte:

a) considerarea dezvoltarii invatamantului ca o prioritate nationala, pentru pregatirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale;
b) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei muncii;
c) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare pentru integrare la varf in viata stiintifica mondiala.
(2) Sistemul de finantare a invatamantului asigura descentralizarea gestionarii fondurilor si permite implicarea comunitatilor locale in alocarea de resurse financiare suplimentare pentru invatamant.
(3) Institutiile si unitatile de invatamant pot beneficia si de alte surse de venituri dobandite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din aceste surse se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.
(4) Fondurile alocate invatamantului se repartizeaza institutiilor de invatamant superior si inspectoratelor scolare. Inspectoratele scolare distribuie fondurile primite fiecarei unitati de invatamant din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati. Pentru alocarea de fonduri
catre institutiile de invatamant superior de stat, ministrul invatamantului ia in considerare propunerile avansate de Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior, care functioneaza cu statut consultativ, in special pentru finantarea externa. Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior formuleaza si propuneri privitoare la criteriile si mecanismele de acordare a burselor si a altor forme de sprijin financiar.
(5) Baza de calcul al fondurilor alocate fiecarei unitati si institutii de invatamant reprezinta cuantumul din bugetul de stat care revine unui prescolar, elev, student sau cursant, in functie de nivelul si specificul instruirii si de ceilalti indicatori specifici activitatii in invatamant, in special de cei referitori la calitatea prestatiei in invatamant.
(6) Invatamantului superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al cercetarii stiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetarii se face dupa criterii competitive, in functie de prioritatile nationale si de performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finantare a cercetarii este deschisa tuturor institutiilor de invatamant superior acreditate. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetarii se face de catre Ministerul Invatamantului, la propunerea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat in Ministerul Invatamantului.
(7) Fondurile de investitii pentru obiective noi si dotari cu echipamente se aloca separat, in functie de prioritatile strategice ale dezvoltarii invatamantului. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate unitatile si institutiile de invatamant acreditate, conform legii.
(8) Executia bugetara anuala a institutiilor si unitatilor de invatamant este publica.

Art. 170. - (1) Elevii si studentii de la cursurile de zi din invatamantul de stat pot beneficia de burse de merit si burse de studiu.
(2) Elevii si studentii pot beneficia de burse de ajutor social, de burse pe baza de contract incheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci, in conditiile legii.
(3) Fondurile pentru acordarea burselor se repartizeaza inspectoratelor scolare si institutiilor de invatamant superior de catre Ministerul Invatamantului, in functie de numarul de elevi sau de studenti de la cursurile de zi, respectiv al cursantilor de la studiile postuniversitare.
(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc, anual, in consiliile de administratie ale
inspectoratelor scolare si in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi si studenti a activitatilor scolare si universitare.
(5) Elevii, studentii si cursantii, straini, pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Ministerul Invatamantului acorda anual burse de doctorat cu durata de 3-4 ani institutiilor care organizeaza aceasta forma de invatamant. Bursele se obtin prin concurs, la nivelul institutiilor de invatamant superior. Bursierii au drepturile si obligatiile profesionale ale unui preparator.
(7) Ministerul Invatamantului acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.
(8) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (6) si (7) pot participa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat si cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate.

Art. 171. - (1) Cheltuielile de intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor destinate elevilor si studentilor se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de invatamant respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele locale.
(2) Institutiile de invatamant superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de invatamant, cheltuielile de masa, cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universitar respectiv.
(3) Documentatia tehnica si materialele pentru constructii destinate invatamantului de stat si celui particular acreditat, precum si achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicatii si dotari pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. si de taxe vamale.

Art. 172. - Pentru invatamantul de stat prescolar, primar si gimnazial se asigura gratuit manualele scolare. Beneficiaza de aceeasi gratuitate si elevii din invatamantul profesional si liceal ai caror parinti au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decat salariul minim brut pe
economie.

Art. 173. - Prescolarii, elevii si studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita, in cabinete medicale si psihologice scolare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat.

Art. 174. - (1) In timpul anului scolar, elevii si studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local in comun. De aceeasi reducere beneficiaza elevii si studentii navetisti de la cursurile de zi.
(2) Elevii si studentii beneficiaza de reducere cu 50% pe transportul intern auto, feroviar si naval, in perioada fiecarei vacante scolare, cate o singura calatorie dus-intors in localitatea de domiciliu.
(3) Elevii si studentii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
(4) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii si studentii din invatamantul particular acreditat.
(5) Elevii si studentii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3).

Art. 175. - (1) Activitatile extrascolare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive -, precum si cele pentru elevii capabili de performante superioare sunt finantate de la bugetul public national, conform normelor stabilite de Ministerul Invatamantului. In acest scop, se pot folosi si alte surse de finantare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale elevilor si studentilor.

Art. 176. - Institutiile si unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului national de invatamant si nu sunt contrare intereselor statului roman.

Nu va poate obliga nimeni sa va inscrieti in acea asociatie sau sa dati bani lunar. De asemenea, nu va poate obliga sa va mutati copilul la alta scoala, nu exista nici un temei legal.
Daca as fi parinte, n-as da nimic in situatia evocata de dumneavoastra.
E adevarat, cand eram in primul an de liceu, s-a strans o suma de bani pentru a cumpara banci si scaune noi. Cele vechi erau dinainte de 1989, intr-o stare deplorabila si in plus de asta erau si incomode, potrivite pentru elevi de clase primare si nu pentru liceeni. Dar nu a fost ceva impus, parintii au ajuns la un acord, nu a amenintat nimeni cu transferul scolar in cazul refuzului.

ce asociatie e aia, doamna?
e adevarat ca si la fii-mea cand era in clasele primare.. ne-am mobilizat la clasa, am luat banci si scaune, jaluzele, catedra, lampi, tabla, usa etc. in fine, s-a strans un fond.
asta nu inseamna doamna, sa dati 250 de lei lunar.
in legatura cu manualele de clasa1 si mai tarziu, se dau gratuit. nu va plac, sunt zdrentuite, ii luati dvs altele.
dati copilul la scoala in clasa 1, nu-l trimiteti la Sorbona. ce se fac cei care nu au astia 250 de lei lunar, pe langa fondul ce vor sa-l stranga pt altele?

in ceea ce priveste interesele ce vi le-ar putea apara asocoatia.. de 250 de lei lunar, vi le aparati singura
astia-s nebuni !
mai bine s-ar concentra pe alte probleme, ca nu mai are cine sa predea la clasa de ex