Mai precis, dacă pe vechiul cod regula era că termenul de cinci ani în care Fiscul are dreptul să stabilească obligații fiscale curge de la data de 1 ianuarie a anului următor (articolul 91 din OG 92/2003), pe noul cod regula este că termenul curge de la data de 1 iulie a anului următor (articolul 110 din Legea 207/2015). Astfel, anul fiscal 2015 a fost ultimul pentru care s-a aplicat regula prescrierii la 1 ianuarie, iar anul fiscal 2016 este primul pentru care se aplică regula prescrierii la 1 iulie.
În al doilea rând, anul fiscal 2016 mai este special și prin prisma faptului că prescrierea sa intervine mai târziu decât ar fi trebuit din cauza măsurilor impuse de Guvern în contextul pandemiei. OUG 48/2020 a suspendat, timp de mai multe luni, dreptul Fiscului de a stabili creanțe fiscale (perioada 16 aprilie - 25 decembrie 2020). Exact această perioadă de suspendare se adaugă la termenul obișnuit la care trebuia să se prescrie anul 2016.
Toate aceste chestiuni au fost explicate, pentru avocatnet.ro, de specialiștii de la Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, societate de avocatură asociată cu EY România. Aceștia au confirmat că anul fiscal 2016 nu se prescrie în 2022, ci abia în 2023, conform următoarelor calcule:
- anul 2016 trebuia să se prescrie la 1 iulie 2022,
- dar se adaugă 253 de zile (perioada de suspendare amintită mai sus),
- astfel că prescrierea intervine, de fapt, la 11 martie 2023;
- dar, pentru că 11 martie pică sâmbăta, termenul se prorogă până luni, pe 13 martie 2023,
- ceea ce înseamnă că abia în ziua de 14 martie 2023 putem considera că Fiscul nu mai poate verifica anul 2016.
Dreptul Fiscului de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, așa cum scrie la articolul 110 din noul Cod de procedură fiscală. Dacă termenul de prescripție se împlinește, atunci Fiscul pur și simplu nu mai are voie să stabilească creanțe fiscale.
Mai departe, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, așa cum scrie la articolul 215 al Codului. Dacă termenul este depășit, atunci autoritățile nu mai pot demara executarea silită a datornicilor, iar creanțele sunt șterse din evidențe, scrie la articolul 218.
Citește și: Anul fiscal 2017 NU se prescrie la 1 iulie 2023.