UPDATE: Proiectul de lege al avertizorilor de integritate, trimis înapoi în Parlament. În forma adoptată riscam să nu mai accesăm fonduri europene ca până acum

Motivele pentru care legea trebuie revizuită

În cererea de reexaminare trimisă Parlamentului, președintele subliniază că protecția avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupției și că o transpunere necorespunzătoare a directivei în cauză implică riscul declanșării unei proceduri de infringement, cât și cel al activării mecanismului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

Președintele arată, așa cum a prezentat-o și redacția noastră recent, înspre o neconcordanță din proiect în cazul raportărilor anonime, înspre termenul impus de păstrare a raportărilor de doi ani, considerat insuficient pentru a asigura finalitatea legii, înspre condiționarea impusă la divulgările publice cu privire la termenul de trei luni care să fi trecut de la raportarea internă/externă ș.a. aspecte - toate, criticate în egală măsură de specialiști cu privire la transpunerea greșită a directivei.

Proiectul trecuse de CCR

Înainte de votul final din Parlament, proiectul de lege privind protecţia avertizorilor în interes public a primit numeroase amendamente propuse de Comisia juridică a deputaților, prevederile introduse in forma finală fiind mult schimbate față de forma inițială și de cea votată de Senat. Din această cauză, un grup de deputați a depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate în care reclamau că proiectul de lege adoptat de deputați a suferit "numeroase amendamente care au denaturat semnificativ consimțământul exprimat de Senat cu privire la adoptarea respectivului act". 

Totuși, CCR a stabilit că, în raport cu criticile formulate în sesizare, proiectul de lege este constituțional. "Legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia", potrivit CCR.

Suntem oricum în întârziere cu privire la transpunerea directivei

Directiva UE 1.937/2019, care stă la baza acestui proiect de lege, stabilește o serie de măsuri destinate protecției celor care atrag atenția asupra unor nereguli întâlnite într-o companie sau asupra practicilor ilegale ale acesteia. Directiva prevede că anumite firme vor fi obligate să stabilească, până la 1 ianuarie 2023, proceduri sau canale interne pentru preluarea sesizărilor unor avertizori în interes public și măsuri de protecție pentru ei. În directiva europeană aceștia sunt numiți avertizori de integritate. 

Proiectul de lege al avertizorilor în interes public a fost înregistrat la Senat la finalul lunii martie, după ce a fost adoptat nu o dată, ci de două ori de către Guvern. Senatorii i-au adus modificări și l-au adoptat în aprilie, însă deputații din comisia de specialitate au decis și ei, la rândul lor, să aducă numeroase amendamente, astfel că forma ce a ajuns azi la votul final cu propunere de adoptare este mult diferită față de ce știam de la Senat. 

Conform proiectului de lege, avertizor în interes public este „persoana fizică care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional”. Avertizori vor fi, practic, lucrătorii, cei care prestează activități independente, acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum și voluntarii și stagiarii, chiar dacă nu sunt plătiți. În fine, avertizor va putea fi orice persoană care lucrează sub supravegherea și conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acesteia.

„Prezenta lege se aplică și persoanelor care efectuează raportări, inclusiv anonime, prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe, sau divulgă public informații privind încălcări ale legii obținute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat”, prevede proiectul. Deși de aici rezultă clar că se aplică și raportărilor anonime, mai jos în proiect regăsim ideea că raportările transmise anonim vor fi clasate. Parlamentarii care au propus clasarea aici au venit cu o explicație: „Există posibilitatea ca unele raportări să fie anonime, însă să prevadă o modalitate de contactare a avertizorului - cum ar fi o anumită adresă de e-mail, însă există și probabilitatea ca raportările anonime să nu prevadă nicio modalitate de a lua legătura cu avertizorul în interes public”.

Despre ce încălcări ale legii e vorba, mai exact? Fapte ce reprezintă nerespectări ale dispozițiilor legale, care privesc, în special, domeniile achizițiilor publice, serviciilor, produselor și piețelor financiare, precum și prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, siguranței și conformității produselor, siguranței transporturilor, protecției mediului, protecției radiologice și securității nucleare, siguranței alimentelor și hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătății publice, protecției consumatorilor, protecției vieții private și datelor cu caracter personal și securității rețelelor și sistemelor informatice, încălcări care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, încălcări referitoare la piața internă, inclusiv încălcări ale normelor Uniunii Europene în materie de concurență și de ajutoare de stat, precum și încălcări referitoare la piața internă în ceea ce privește actele care încalcă normele privind impozitarea societăților sau mecanismele al căror scop este obținerea unui avantaj fiscal ce contravine obiectului sau scopului dreptului aplicabil în materie de impozitare a societăților, ce reprezintă abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, sau care contravin obiectului sau scopului acestora, inclusiv nerespectarea normelor deontologice şi profesionale, dar fără a se limita la domeniile din anexa 2 a viitoarei legi. 

Ceea ce își propune directiva și viitoarea sa lege de transpunere la noi este protejarea persoanelor care aduc în față aceste încălcări ale legii, de care a luat cunoștință în context profesional. Cel care face un pas în față și vorbește despre încălcările legii pe care le cunoaște sau pe care le suspectează va fi protejat conform mecanismului din acest proiect de lege.

Notă: Din cauza stagnării acestui proiectului de lege la Ministerul Justiției, care a fost pus, pentru prima dată, în dezbatere publică în primăvara anului trecut, o serie de parlamentari, printre care și fostul ministru al Justiției, au înregistrat la Camera Deputaților, la finalul lunii noiembrie 2021, o propunere legislativă cu același obiect, dar cu unele diferențe de conținut. Recent, această propunere legislativă a fost adoptată tacit de către Camera Deputaților, adică fără să fie discutată în plen și supusă votului. Totuși, șansele ca această propunere legislativă să fie respinsă de Senat sunt mari, deoarece proiectul de lege lansat de Guvern și despre care vorbim în materialul de față este cel care pare că va ajunge să devină lege.

Care vor fi obligațiile firmelor și cum vor fi protejați avertizorii

„Autoritățile, instituțiile publice, alte persoane juridice de drept public, indiferent de numărul de angajați, precum și persoanele juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare și de a stabili proceduri de raportare internă și pentru efectuarea de acțiuni subsecvente”, prevede proiectul. 

Totodată, mai prevede proiectul, firmele private „care au între 50 și 249 de angajați se pot grupa și pot utiliza sau partaja resurse în ceea ce privește primirea raportărilor referitoare la încălcări ale legii și în ceea ce privește acțiunile subsecvente”.

Din corolarul de obligații ce țin ce această procedură internă de raportare face parte și obligația de a avea un responsabil, adică o persoană desemnată / un compartiment / un terț „cu atribuții în ceea ce privește primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acțiuni subsecvente și soluționarea raportărilor, care să acționeze cu imparțialitate și care să fie independent în exercitarea acestor atribuții”.

La cine se vor duce să facă raportări avertizorii din firmele mai mici? Agenția Națională de Integritate (ANI), autoritățile și instituțiile publice care, potrivit dispozițiilor legale speciale, primesc și soluționează raportări referitoare la încălcări ale legii, în domeniul lor de competență, alte autorități și instituții publice cărora ANI le transmite raportările spre competentă soluționare. 

Reala protecție a acestei viitoare legi e că vor fi interzise represaliile contra avertizorilor de integritate (definiția represaliilor este destul de lungă și include fapte de la desfacerea sau amenințarea cu desfacerea contractului de muncă, rezilierea unui contract și până la diverse șicane, amenințări sau hărțuiri). Cel care este vizat de represalii va putea obține în instanță o ordonanță președințială prin care să se suspende măsurile dispuse contra sa, dacă nu există judecată pe fond. „Dacă instanța constată că măsura a fost dispusă ca represalii în considerarea raportării sau a divulgării publice, aceasta poate dispune, după caz, desființarea măsurii, repunerea părților în situația anterioară, repararea prejudiciului, încetarea măsurii și interzicerea ei pe viitor”, prevede proiectul de lege.

Deputații nu mai sunt de acord însă cu propunerea ca persoana fizică ce a dispus represaliile să răspundă în solidar cu persoana juridică. 

Nicio convenție dinainte stabilită și nicio tranzacție nu vor putea să stea în contra viitoarei legi și a drepturilor avertizorilor de integritate. „Orice tranzacție prin care se urmărește limitarea sau renunțarea la drepturile și măsurile prevăzute de prezenta lege este nulă de drept”, prevede, între altele, viitoarea lege.

Totodată, autoritățile, instituțiile publice, firmele publice sau private vor trebui să păstreze evidența raportărilor, cu respectarea cerințelor de confidențialitate, timp de doi ani de la data soluționării lor (senatorii votaseră pentru termenul de cinci ani). După această perioadă, raportările vor fi distruse.

Atenție! Prevederile acestui proiect de lege nu sunt în vigoare momentan. Proiectul se va întoarce în Parlament, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de președintele statului, unde va trebui dezbătut și votat în cele două Camere.