În prezent, potrivit Codului rutier, sunt autorizate să utilizeze semnale luminoase de culoare albastră mașinile aparținând poliției, jandarmeriei, poliției de frontieră, Autorității Vamale Române, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, serviciului de ambulanță sau medicină legală, protecției civile, Ministerului Apărării Naționale care însoțesc coloane militare și altele, dar doar când sunt în misiuni urgente.
Tot Codul rutier stabilește că girofarurile albastre obligă participanții la trafic să acorde prioritate de trecere, dar nu îi obligă să se oprească pe marginea drumului, așa cum se-ntâmplă în cazul girofarurilor roșii (folosite de polițiști și pompieri).
Apoi, prin al doilea proiect retras, ce-i viza pe preşedinţii consiliilor judeţene, se propunea includerea acestora în categoria persoanelor care pot obține un pașaport diplomatic. Potrivit inițiatorilor, “aceasta este o consecinţă firească a recunoaşterii locului şi rolului preşedinţilor de consilii judeţene în ierarhia unui stat de drept”.
Conform Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, acum pot beneficia de pașaport diplomatic următoarele persoane:
- președintele României;
- președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;
- membrii Senatului, membrii Camerei Deputaților și membrii Parlamentului European;
- primul-ministru, membrii Guvernului și persoanele asimilate miniștrilor;
- președintele și judecătorii Curții Constituționale;
- avocatul poporului și adjuncții acestuia;
- președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție;
- membrii Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție;
- președintele și vicepreședinții Curții de Conturi;
- procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adjuncții acestuia și persoanele asimilate acestora;
- președintele și președinții de secție ai Consiliului Legislativ;
- guvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României;
- președintele, vicepreședinții, secretarul general, membri ai Prezidiului Academiei Române, precum și cei ai academiilor de ramură, înființate în baza unor legi speciale;
- patriarhul, cardinalul, mitropoliții și șefii cultelor din România, recunoscute de stat;
- secretarii de stat și persoanele asimilate acestora;
- membrii corpului diplomatic și consular și persoanele care își desfășoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detașare de la alte instituții, pe funcții corespunzătoare membrilor corpului diplomatic și consular;
- atașații militari și atașații de afaceri interne, atașații pe probleme de muncă, judecătorii sau procurorii de legătură, adjuncții acestora, precum și funcționarii superiori din organizațiile internaționale și interguvernamentale;
- soțul, soția și copiii minori ai persoanelor de mai sus;
- curierii diplomatici;
- persoanele trimise în misiune oficială în străinătate, pentru susținerea unor interese naționale, pe bază de mandat și pe durata acestuia, cu aprobarea ministrului afacerilor externe;
- foștii șefi ai statului român, foștii președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, foștii prim-miniștri și foștii miniștri ai afacerilor externe.
Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție, potrivit Codului administrativ.
Acesta are atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor publice de interes județean și a societăților și regiilor autonome de interes județean, atribuții privind relația cu consiliul județean, atribuții privind bugetul județului ori atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale.
Atenție! Măsurile prezentate nu se pot aplica. Din moment ce proiectele au fost retrase, acestea și-au încetat parcursul legislativ.
Comentarii articol (3)