Reminder: Impozite locale: Principalele informații pe care trebuie să le știe firmele pentru tranșa a doua din 2022, care are termenul azi, și perspectivele pentru anul viitor

Regula de bază este că persoana juridică ce avea bunurile în proprietate la data de 31 decembrie a anului anterior este cea care trebuie să achite impozitul pentru tot anul curent, potrivit titlului IX din Codul fiscal. Astfel, firmele care la finele anului 2021 aveau în proprietate clădiri, terenuri și mașini trebuie să plătească impozit pentru ele în 2022.

Prima tranșă trebuia plătită până la 31 martie 2022, iar tranșa a doua trebuie plătită până la 30 septembrie 2022. Desigur, firmele au putut achita integral impozitele locale până la primul termen de plată, ocazie cu care au putut beneficia de o bonificație de până la 10% din partea autorităților locale.

Înainte de a intra în detalii, trebuie să amintim că din 2021 s-a schimbat regula referitoare la evaluarea clădirilor deținute de persoanele juridice, aceasta putând fi făcută din cinci în cinci ani. De ce este importantă evaluarea periodică? Pentru că în funcție de asta se stabilește nivelul efectiv al impozitului.

Perspective pentru 2023. De anul viitor, valoarea clădirilor nerezidențiale este stabilită, teoretic, în baza studiilor de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, ce sunt administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici, așa cum prevede OG 16/2022. Valorile se determină în anul de referință, adică începând din 2023, în funcție de valorile din studiile de piață aferente anului anterior. Până acum, valoarea era stabilită prin raportul de evaluare depus periodic de fiecare contribuabil. În plus, vor exista și cote noi de impozitare în cazul clădirilor. Cu toate acestea, Executivul a dat semnale că, la cererea autorităților locale -- care spun că nu se pot adapta în timp util --, noul sistem de impozitare locală va fi amânat. Momentan, însă, nu avem și un proiect de act normativ inițiat în acest sens, dar urmărim evoluția situației. Detalii mai multe despre noutățile și problemele aduse de OG 16/2022 pe partea de impozitare locală pot fi urmărite aici.

Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădiri (capitolul II al titlului IX din Cod) trebuie plătit la bugetul localității în care este amplasată clădirea (în București, impozitul se plătește la bugetul sectorului în care este amplasată clădirea). Dacă sunt mai mulți proprietari la o clădire, atunci impozitul se împarte în funcție de spațiile deținute sau, dacă nu se pot stabili părți individuale, se împarte în mod egal.

Pentru clădirile deținute de companii, cota de impozitare se stabilește în felul următor:

• clădiri rezidențiale: impozitul se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii;
• clădiri nerezidențiale: impozitul se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% și 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii;
• clădiri cu destinație mixtă: impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial (primul punct din listă) cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial (punctul doi din listă).

Potrivit actului normativ, valoarea impozabilă a clădirilor pe care le au în proprietate firmele este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior. Valoarea impozabilă se actualizează, așa cum atenționam mai sus, o dată la cinci ani, în baza unui raport întocmit de un evaluator autorizat (care se depune la autoritățile locale până la data de 31 martie). Dacă valoarea impozabilă n-a fost actualizată în ultimii cinci ani anteriori, cota impozitului pe clădiri se stabilește la 5%.

Clădirile nou-construite sau nou-achiziționate în timpul anului se declară autorităților locale și impozitul se plătește începând din anul următor. Pentru clădirile vândute în timpul anului, impozitul este datorat din anul următor de noul proprietar. Pentru clădirile demolate, impozitul nu se mai datorează din anul următor.

Impozitul pe terenuri

La fel ca în cazul clădirilor, impozitul pe terenuri este datorat la bugetul localității sau sectorului bucureștean în care se află amplasat terenul deținut de persoana juridică (capitolul III al titlului IX din Cod). Dacă sunt mai mulți proprietari la un teren, atunci impozitul se împarte în funcție de suprafețele deținute sau, dacă nu se pot stabili părți individuale, se împarte în mod egal.

„Impozitul (...) se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local”, este precizat în actul normativ.

Astfel, pentru un teren amplasat în intravilan care e înregistrat la categoria de folosință „terenuri cu construcții”, impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului (exprimată în hectare) cu suma corespunzătoare din acest tabel:

Zona în cadrul localității	Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localități - lei/ha -
	0	I	II	III	IV	V
A	8282-20706	6878-17194	6042-15106	5236-13090	711-1788	569-1422
B	6878-17194	5199-12998	4215-10538	3558-8894	569-1422	427-1068
C	5199-12998	3558-8894	2668-6670	1690-4226	427-1068	284-710
D	3558-8894	1690-4226	1410-3526	984-2439	278-696	142-356

Pentru un teren amplasat în intravilan care e înregistrat la altă categorie de folosință decât cea de „terenuri cu construcții”, impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului (exprimată în hectare) cu suma corespunzătoare din primul tabel de mai jos, iar acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție din al doilea tabel de mai jos:

Nr. crt.	Zona Categoria de folosință	A	B	C	D
1	Teren arabil	28	21	19	15
2	Pășune	21	19	15	13
3	Fâneață	21	19	15	13
4	Vie	46	35	28	19
5	Livadă	53	46	35	28
6	Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră	28	21	19	15
7	Teren cu ape	15	13	8	0
8	Drumuri și căi ferate	0	0	0	0
9	Teren neproductiv	0	0	0	0

Rangul localității	Coeficientul de corecție
0	8,00
I	5,00
II	4,00
III	3,00
IV	1,10
V	1,00

Pentru un teren amplasat în extravilan, impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului (exprimată în hectare) cu suma corespunzătoare din primul tabel de mai jos, înmulțită cu coeficientul de corecție din al doilea tabel de mai jos:

Nr. crt.	Categoria de folosință	Impozit (lei)
1	Teren cu construcții	22-31
2	Teren arabil	42-50
3	Pășune	20-28
4	Fâneață	20-28
5	Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1	48-55
5.1	Vie până la intrarea pe rod	0
6	Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1	48-56
6.1	Livadă până la intrarea pe rod	0
7	Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră, cu excepția celui prevăzut la nr. crt. 7.1	8-16
7.1	Pădure în vârstă de până la 20 de ani și pădure cu rol de protecție	0
8	Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole	1-6
8.1	Teren cu amenajări piscicole	26-34
9	Drumuri și căi ferate	0
10	Teren neproductiv	0

Zona în cadrul localității	Rangul localității
	0	I	II	III	IV	V
A	2,60	2,50	2,40	2,30	1,10	1,05
B	2,50	2,40	2,30	2,20	1,05	1,00
C	2,40	2,30	2,20	2,10	1,00	0,95
D	2,30	2,20	2,10	2,00	0,95	0,90

Terenurile nou-achiziționate în timpul anului se declară autorităților locale și impozitul se plătește începând din anul următor. Pentru terenurile vândute în timpul anului, impozitul este datorat din anul următor de noul proprietar.

Impozitul pe mașini sau alte mijloace de transport

Regulile pentru acest impozit sunt la capitolul IV din titlul IX al Codului fiscal. Impozitul pe mijloacele de transport este datorat pentru perioada în care acestea sunt înmatriculate/înregistrate în România și se plătește la bugetul localității în care proprietarul își are sediul sau punctul de lucru.

Impozitul se calculează în funcție de tipul autovehiculului. Astfel, pentru autovehiculele din tabel, impozitul se calculează în funcție de capacitatea cilindrică (prin înmulțirea fiecărei grupe de 200cmc sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare):

Nr. crt.	Mijloace de transport cu tracțiune mecanică	Lei/200 cmc  sau fracțiune din aceasta
I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cmc sau fracțiune din aceasta)
1	Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cmc, inclusiv	8
2	Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea  cilindrică de peste 1.600 cmc	9
3	Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cmc și 2.000 cmc inclusiv	18
4	Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cmc și 2.600 cmc inclusiv	72
5	Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cmc și 3.000 cmc inclusiv	144
6	Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc	290
7	Autobuze, autocare, microbuze	24
8	Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv	30
9	Tractoare înmatriculate	18
II. Vehicule înregistrate
1	Vehicule cu capacitate cilindrică	lei/200 cmc
1.1	Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică           < 4.800 cmc	2-4
1.2	Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică           > 4.800 cmc	4-6
2	Vehicule fără capacitate cilindrică evidențiată	50-150 lei/an

Pentru autovehiculele folosite la transportul mărfurilor, care au o masă totală autorizată de la 12 tone în sus, dar și pentru combinațiile de autovehicule, autovehiculele articulate sau trenurile rutiere, care au o masă totală autorizată de la 12 tone în sus, impozitul se stabilește altfel - vezi alineatele 5 și 6 ale articolului 470 din Codul fiscal. Pentru bărci, impozitul este stabilit la alineatul 8 al articolului 470.

Și în cazul impozitului pe autovehicule, plata se face din anul următor atunci când vorbim de achiziții noi (și aici este obligatorie declararea bunurilor după achiziție). Dacă un autovehicul este radiat, impozitul nu se mai datorează din anul următor.