Ținte oficiale în controalele ANAF: 30% din verificări să fie de la distanță în 2022, urmând să se ajungă la 60% până în 2025

„Ponderea auditurilor documentare în totalul auditurilor efectuate va crește la 30% până în trimestrul patru din 2022 (de la nivelul actual, adică zero). Această țintă face parte din reforma care vizează transferarea acțiunilor de inspecție de la structurile de control fizice la cele digitale. (...) Ponderea auditurilor documentare în totalul auditurilor efectuate va crește la 60% până în trimestrul patru din 2025”, scrie în partea de reformă fiscală din PNRR.

Suntem, astfel, în fața unei asumări oficiale a unor asemenea ținte legate de numărul verificărilor documentare desfășurate de inspectorii ANAF. Deși autoritățile au mai făcut precizări în acest sens în 2021, țintele anunțate inițial erau propuse, nu „bătute în cuie”. Mai precis, banii de la autoritățile europene vin numai dacă autoritățile autohtone respectă termenele impuse prin calendarul PNRR, astfel că țintele respective trebuie atinse neapărat.

Desigur, lucrurile nu pornesc chiar de la zero, deoarece din rapoartele de activitate ale ANAF reiese că, cel puțin în primele șase luni din 2021, se desfășuraseră peste 2.700 de verificări documentare.

Inițial, în declarațiile făcute de Mirela Călugăreanu, președintele ANAF, în urmă cu aproximativ un an, aceste ținte erau mai optimiste. La momentul respectiv, atingerea procentului de 30% era propusă chiar pentru anul 2021, în timp ce până în 2024 se propunea atingerea unui procent de 70%.

„Ne-am propus ca, în acest an (2021 - n. red.), numărul de verificări realizate prin prisma desk audit-ului să reprezinte 30% din totalul controalelor fiscale realizate de către ANAF. N-avem un termen de comparație cu anul trecut (2020 - n. red.), pentru că abia în luna a zecea am reușit să reglementăm desk audit-ul. (...) Perspectiva pentru perioada 2021 - 2024 este de a ajunge la o pondere a controalelor realizate pe baza desk audit-ului de 70% din totalul verificărilor pe care ANAF le realizează”, a declarat, la momentul respectiv, Mirela Călugăreanu la o conferință de taxe.

Creșterea importanței verificării documentare (sau desk audit, cum mai este numită) a apărut pe fondul crizei coronavirusului, în condițiile în care, cel puțin în 2020, activitatea ANAF pe teren a fost împiedicată în bună parte de restricțiile epidemiologice.

„Criza generată de pandemia de COVID-19 a accentuat importanța tranziției acțiunilor de inspecție realizate de către structurile de control, de la mediul fizic la cel digital, și necesitatea realizării acestei schimbări importante operaționale, către desk audit, care va fructifica și informațiile furnizate de sistemele informatice aflate în dezvoltare sau care vor fi dezvoltate în viitor”, este precizat în PNRR.

Practic, Fiscul folosește verificarea documentară ca pe un prim pas în controlarea firmelor. În urma verificării documentare se poate ajunge la declanșarea unui control antifraudă și ulterior a unei inspecții fiscale.

Verificarea documentară, ce a fost activată în octombrie 2020, are ca scop stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabilului, potrivit Codului de procedură fiscală. Această metodă de control se face numai la sediul Fiscului - se analizează situația fiscală ce reiese din documentele de la dosarul fiscal al contribuabilului și din informațiile sau documentele relevante de la terți.

Astfel, autoritățile cer clarificări când se găsesc diferențe față de creanțele fiscale, veniturile sau bunurile impozabile și/sau informațiile în legătură cu acestea declarate de contribuabil. Ulterior se poate ajunge la emiterea unei decizii de impunere.

Important

În altă ordine de idei, în PNRR scrie că în trimestrul al patrulea din 2022 urmează să fie făcute anumite ajustări legislative ce țin de controalele desfășurate de ANAF (inspecții fiscale și controale antifraudă, în esență) pentru prevenirea fraudelor și evaziunii, însă momentan este neclar ce anume ar urma să se schimbe. „Noua lege va stabili/revizui atribuțiile autorităților fiscale (organe de inspecție fiscală, organisme de control antifraudă și organisme responsabile cu verificarea situației fiscale personale), cu scopul de a consolida capacitatea instituțională a structurilor de control fiscal, de a preveni frauda fiscală și evaziunea fiscală naționale și transfrontaliere prin identificarea timpurie și punctuală a riscurilor fiscale majore. ANAF va revizui cadrul instituțional și juridic al activităților desfășurate de structurile de control. În lumina concluziilor și a rezultatelor acestei analize, se va finaliza revizuirea cadrului juridic al organelor de inspecție fiscală”, este precizat în document.