UPDATE: MApN: Proiectul care prevede că vor trebui să "facă armata" și bărbații de până la 63 de ani nu mai este de actualitate

"Cu privire la proiectul legislativ care circulă în spațiul public, referitor la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale, facem următoarele precizări: Textul care circulă în spațiul public reprezintă o versiune de lucru a unui proiect legislativ care nu mai este de actualitate la acest moment, în forma respectivă. Proiectele din cadrul acestui pachet legislativ vor fi reanalizate și prezentate public", apare în comunicatul de marți al MApN.

În primul rând, proiectul de lege, ce poate fi descărcat de la finalul acestui articol, ar fi trebuit să introducă un nou concept în legislația privind apărarea națională, respectiv cel de cetățean cu obligații militare. Astfel, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare ar fi fost considerați cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții, dar și cetățenii români bărbați cu vârsta cuprinsă între 35 și 63 de ani.

Cetăţenii încorporabili, după cum stabilește Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, sunt consideraţi acum cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.

În cazul în care, pe timpul aplicării stării de mobilizare sau de război, resursele umane ale forțelor destinate apărării naționale nu ar fi putut fi asigurate din categoria cetățenilor încorporabili, respectiv a bărbaților de până la 35 de ani, potrivit proiectului, ar fi putut fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cei încorporabili, adică și bărbații de până la 63 de ani.

Durata serviciului militar activ pentru cei cu obligații la îndeplinirea îndatoririlor militare stabilită de proiect era de șase luni pentru toate armele. La încheierea acestei perioade, aceștia puteau fi trecuți în rezervă și trimiși la domiciliu sau se putea prelungi executarea serviciului militar activ cu cel mult șase luni.

Apoi, proiectul mai stabilea că cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii trebuiau să se prezinte, dacă primeau un ordin de chemare, la locul, data și ora precizate în document.

În plus, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara granițelor, ar fi trebuit să se prezinte, în cel mult 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, pentru îndeplinirea serviciului militar.

Pe de altă parte, la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau de război, rezerviștii voluntari și rezerviștii din rezerva operațională cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, trebuiau să se prezinte la instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, respectând următoarele termene:

• 5 zile calendaristice de la data notificării – pentru cei ce se află în țări din Europa;
• 15 zile calendaristice de la data notificării – pentru cei ce se află în țări din afara Europei.

Notificarea înseamnă, de fapt, înștiințarea oficială scrisă, la domiciliul din România, prin ordin de chemare.

Și cei încorporabili sau rezerviștii ce au domiciliul în altă țară sau care nu puteau fi notificați trebuiau să se prezinte la centrele militare din România, în cel mult 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau de război, precum și în cazul publicării decretului prezidențial privind declararea stării de mobilizare totală sau de război.

În plus, prin proiectul de față s-ar fi introdus în Legea nr. 45/1994 a apărării naţionale a României o nouă stare specială, ce putea fi declarată alături de cele existente deja în cazul unei agresiuni militare.

Mai exact, pe lângă instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război, se putea putea pune porblema unei situații de criză cu impact asupra securității și apărării naționale, ce putea fi declarată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și gestionată de Ministerul Apărării Naționale.

La modul concret, o situație de criză în domeniul securității și apărării naționale putea fi considerată, după cum scria în proiect, o situație în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriu național, la nivel regional sau internațional, sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate și mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și apărarea națională etc.

Nu în ultimul rând, proiectul introducea și noțiunea de militar voluntar în termen. Astfel, potrivit acestuia, pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei, cu domiciliul stabil în România și vârste cuprinse între 18 și 35 de ani ar fi putut participa, la cerere, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.

Atenție! Măsurile nu vor ajunge să se aplice sub forma prezentată, deoarece, potrivit MApN, s-a renunțat la această variantă de proiect. Rămâne de văzut câte și care dintre schimbările prezentate se vor regăsi într-o nouă versiune a proiectului.