Pe cheltuieli: doar două dintre măsurile cu impact bugetar anunțate în primele trei luni din 2022 – diferite de cele prevăzute în Legea bugetului pe 2022 – înseamnă un plus de 1,5% din PIB la deficit, în condițiile în care o serie de alte evenimente imprevizibile, cum ar fi războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, criza refugiaților, inflația sau evoluția încrederii investitorilor, riscă să deraieze și mai mult finanțele publice în acest an.
Cât despre partea de venituri – problema vine din redesenarea prognozelor de creștere economică, de la 4,3%, undeva la circa 3-3,2%.
Bugetul pe 2022 era, totodată, primul în care România ar fi trebuit să-și concentreze atenția pe consolidare, în vederea atingerea obiectivelor din PNRR, respectiv reducerea treptată a deficitului către ținta de 3% din PIB până în 2024.
În acest context, specialiștii speră doar ca execuția bugetară din acest an să nu fie sub cea de anul trecut.
Citește integral articolul pe cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)