Pilonii macroeconomici pe care e construit Bugetul 2024 - locul economiei în cifrele guvernului

Venituri, cheltuieli, deficit

A fost luată în calcul creșterea veniturilor bugetare la 33,8 % din PIB, ca urmare a noilor impozite și taxe stabilite în ordonanța trenuleț, cu tendință de creștere în valoare absolută.

Cheltuielile bugetare au fost stabilite la 38,8 % din PIB pentru anul viitor, cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință.

Deficitul prognozat pentru sfârșitul anului 2024 este de 86,6 mld. lei sau 5% din PIB.

Estimarea PIB potențial pentru România este făcută în baza Pronozei macroeconomice de toamnă 2023 a CNSP.

MF estimează că avansul potențial al economiei pe termen mediu este de peste 3%, sprijinită în principal de investițiile finanțate prin PNRR. „Aportul mai mare al investiţiilor la dezvoltarea economică va conduce la o contribuţie a stocului de capital la dinamica PIB potenţial superioară celei a productivităţii totale a factorilor”, se arată în Raportul privind evoluția macroeconomică.

Deficitul structural pentru 2024 este estimat la 4,3% din PIB

Începând cu 2016, România nu respectă regula privind soldul structural anual al administrației publice, abătându-se de la Obiectivul său bugetar pe termen mediu (OBTM), respectiv un sold structural anual de cel mult -1% din PIB.

Construcția bugetară pentru 2024 are la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada anterioară izbucnirii pandemiei dar și relaxările fiscale pentru înlăturarea efectelor crizei Covid.

Este de subliniat  situația fiscală deosebit de dificilă în care se află România, dat   fiind contextul internațional complicat și suprapunerea de crize cu care se confruntă atât România, cât și Uniunea Europenă, situația din Ucraina, care reclamă creșterea cheltuielilor de apărare și securitate, inflația ridicată care a  erodat semnificativ puterea de cumpărare, cu efecte mai ample pentru persoanele cu venituri reduse, precum și impactul schimbărilor climatice și tranziția energetică care necesită întărirea capacității de intervenție a statului în momente foarte complicate.

La acestea, se adaugă o încetinire a fluxurilor comerciale determinată de o temperare a evoluţiei economice mondiale, în special a principalilor parteneri comerciali, cu efecte nefavorabile localizate preponderent la nivelul sectorului industrial.