avocatnet.ro 
În special, vulnerabilitățile de referă la deficitul de cont curent, legat de marile deficite ale guvernului, în timp ce economia dă semne de supraîncălzire. Deficitul de cont curent care era deja foarte mare, s-a adâncit considerabil după recesiunea indusă de pandemie și face ca economia să fie vulnerabilă la eventualele șocuri de finanțare externă. Perpetuarea unui deficit mare de cont curent riscă să ducă Poziția internațională netă și mai mult în teritoriu negativ.
Economia se supraîncălzește
Semnele supraîncălzirii economiei sunt „clare și vizibile”, se arată în raport. Rata inflației de bază este „inconfortabil” de ridicată, creșterile salariale se măsoară cu două cifre, iar rata șomajului e relativ scăzută. Astfel, Comisia arată că acești indicatori arată că economia românească funcționează în prezent aproape sau peste potențialul ei real. Acest fenomen limitează potențialul de creștere non-inflaționistă.
Avansul economic axat în principal pe consum generează o creștere a deficitului fiscal și de cont curent, crescând vulnerabilitarea economiei românești.
Se preconizează că indicatorii de competitivitate a costurilor se vor stabiliza, însă problemele structurale persistă. Acestea constau în sechelele nerezolvate încă:
ponderea scăzută a sectoarelor cu nivel ridicat tehnologic, piața tensionată a muncii, lipsa personalului calificat, birocrația, lipsa cadastrului.
Leul e supraapreciat
În legătură cu cursul de schimb, Comisia consideră că leul pare să fie supraevaluat, fiind peste nivelul indicat de elementele fundamentale și „rămâne puternic controlat”. Pe de altă parte, o relaxare a politicii monetare ar duce la deprecierea leului și reapariției presiunii inflaționiste.
Deficitele „gemene”: deficitul bugetar s-a redus prin supraîncălzirea cererii
Deficitul public este mare de câțiva ani și a reprezentat o mare parte din excesul de cerere și din deficitele externe ulterioare; chiar dacă se va îmbunătăți, deficitul guvernamental este prognozat să rămână la cote înalte în acest an precum și anul viitor.
Reducerea deficitului public în 2022 a fost determinată în principal de creșterea semnificativă a PIB-ului nominal, care, la rândul său, se bazează în mare parte pe supraîncălzirea cererii interne.
Primele de risc și costurile împrumuturilor suverane sunt semnificativ mai mari decât în anii pre-pandemiei. Având în vedere înăsprirea continuă a condițiilor globale de lichiditate, va fi important să se inverseze tendințele în curs.
Pentru perioada următoare, ajustarea fiscală ar trebui să fie modalitatea preferată de a egaliza cererea cu oferta și a reduce deficitele interne și externe. O îmbunătățire semnificativă a dinamicii actuale va fi obținută prin implementarea integrală a reformei fiscală și a pensiilor incluse în PNRR, precum și atingerea țintelor fiscale instituite în cadrul procedurii de deficit excesiv, ceea ce ar contribui în mare măsură la schmbarea trendului din prezent.
Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de convergență elaborat la Palatul Victoria este relativ prudent pentru 2023 și optimist pentru perioada următoare, consideră Comisia.
Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 2,8% în 2023 și 4,8% în 2024. Prin comparație, prognoza de primăvară a Comisiei pentru 2023 prevede o creștere reală a PIB-ului de 3,2% în 2023 și 3,5% în 2024. Prognoza de creștere semnificativ mai mică a Comisiei pentru 2024 reflectă punctul de vedere al Comisiei cu privire la impactul întârziat al înăspririi politicii monetare asupra economiei.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
dmh 
Alin Popescu
Comentarii articol (0)