Comisia a publicat luni, în cadrul Mecanismului de alertă (ce identifică statele membre care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice), bilanțul aprofundat pentru România–LINK.
În cadrul raportului, o veste proastă pentru Ministerul de Finanțe: Poziția internațională netă de investiții urmează să se deterioreze accentuat în următorii 10 ani.
Semnal de alarmă – 4 scenarii: poziția internațională netă de investiții se va deteriora semnificativ
În document se afirmă: Poziția internațională netă de investiții (NIIP) a României este proiectată să se deterioreze semnificativ într-o serie de scenarii, pe baza unor diferite presupuneri subiacente.
În proiecțiile de bază, care iau în considerare prognozele pentru anul 2025 ca punct de plecare, NIIP scade sub pragul prudențial estimat pentru a ajunge la aproape -70% din PIB la sfârșitul perioadei de prognoză.
Un deficit mare în balanța comercială și o înrăutățire a balanței de venituri din cauza creșterii spreadului de dobândă sunt contribuitorii principali.
Vulnerabilități legate de conturile externe și fiscale
Concluziile raportului:
”În ciuda unor îmbunătățiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilități legate de conturile sale externe și fiscale. Contul curent mare, deficitele guvernamentale mari și rata mare a inflației – toate acestea fiind peste nivelurile pre-pandemice – fac economia potențial vulnerabilă la șocuri.
S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului contului curent în 2023, în principal datorită politicilor monetare și a consumului privat mai slab.”
România, vulnerabilă la schimbările în sentimentul investitorilor și șocuri externe
”Cu toate acestea, în absența unor politici neschimbate, se așteaptă ca riscurile legate de poziția externă să rămână ridicate în anii următori. Un factor principal al deficitului mare al contului curent este deficitul fiscal subiacent mare, care nu s-a corectat suficient în ultimii ani.
În cadrul politicilor actuale, persistența deficitelor guvernamentale ridicate poate crește îndatorarea externă și poate face ca România să depindă mai mult de sursele de finanțare externe, lăsând țara vulnerabilă la schimbările în sentimentul investitorilor și la șocurile externe.”
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)