”Per ansamblu, riscurile ridicate reflectă deficitele foarte ridicate, datoria publică în creștere și sensibilitatea mare la potențiale șocuri adverse”, explică economiștii Comisiei.
”Deficitul primar structural mare din 2023, datoria publică în creștere, sensibilitatea acesteia la șocurile macro-fiscale și incertitudinea din jurul previziunilor indică provocări fiscale substanțiale și moderate pe termen mediu și, respectiv, lung”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Scenariile Comisiei
Graficul de mai jos prezintă patru scenarii alternative, care ilustrează potențialul impactul al unor ipoteze ușor diferite.
Scenariul „SPB istoric” (cu gri deschis) presupune că soldul primar structural (SPB, deficitul bugetar din care sunt excluse cheltuielile cu dobânzile aferente serviciului datoriei publice, n.r.) revine treptat la nivelul mediu din trecut.
În scenariul „SPB mai scăzut”(cu roșu), SPB este permanent mai slab decât în scenariul de bază. Scenariul cu gri închis presupune o creștere ceva mai mare a dobânzilor, iar cel cu verde, al „stresului financiar”, o creștere mai accentuată a dobânzilor în 2022.
Citește articolul integral pe cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)