Dacă firma are activitate în zilele de 23 aprilie (Vinerea Mare), 24 și 25 aprilie (prima și a doua zi de Paști) aferente Paștelui ortodox, cei care au fost liberi de Paștele catolic vor putea munci.
Notă: Situația este similară și în cazul sărbătoriilor de Rusalii, care pică în 2022 pe 5 și 6 iunie la catolici și pe 12 și 13 iunie la ortodocși.
Situația este mai complicată atunci când firma nu are activitate în perioada Paștelui ortodox, iar salariații catolici primesc libere suplimentare.
"În funcție de specificul activității, o parte dintre angajatori ar putea fi chiar avantajați, fiind asigurată astfel continuitatea activității dacă o parte dintre salariați ar beneficia într-o perioadă de aceste zile libere, iar cealaltă parte într-o altă perioadă, însă pot exista și situații în care activitatea fie poate fi întreruptă, fie nu poate fi continuată cu salariații care nu beneficiază în acel moment de zile libere", a explicat Dan Năstase, consilier juridic specializat pe relații de muncă.
Codul muncii prevede că salariații care au beneficiat de zile libere aferente ambelor culte creștine "vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator".
Varianta în care angajatorul le cere salariaților catolici să înainteze cereri de concediu de odihnă pentru liberele primite în plus, deși este cea mai simplă, nu este tocmai legală.
"Codul muncii nu a impus o anumită procedură privind stabilirea programului în care se vor recupera zilele libere acordate suplimentar, însă nici nu s-ar putea interpreta această libertate ca fiind totală și astfel salariații care aparțin altui cult religios să fie obligați să efectueze o parte din concediul anual de odihnă în zilele în care salariații creștini beneficiază de zilele libere pentru sărbătorile religioase anuale. Angajatorul va stabili programul pentru recuperarea zilelor libere astfel încât să asigure egalitatea de tratament între salariați, iar salariații vor trebui să recupereze respectivele zile. Deși nu este prevăzută o anumită formă pe care programul stabilit de către angajator ar trebui să o îmbrace, acest program va trebui comunicat salariaților respectivi, deci forma scrisă rămâne singura variantă, iar aici am în vedere și faptul că, în cazul conflictelor de muncă, sarcina probei revine angajatorului", subliniază consilierul juridic.
În cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile, salariații se pot adresa instituțiilor competente (inspectoratul teritorial de muncă și/sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) ori chiar instanței competente.
Se poate folosi angajatorul de liberele date în plus pentru a compensa eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în viitor?
Legislația muncii prevede că angajatorul poate acorda "în perioadele de reducere a activității" zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. Însă această prevedere nu poate fi folosită de angajatori pentru recuperarea de către salariați a liberelor primite în plus de sărbătorile religioase, deoarece în cazul sărbătorilor legale nu se poate vorbi despre o reducere a activității.
"Sărbătorile legale în care nu se lucrează, prevăzute de art. 139 alin (1), nu reprezintă o perioadă în care activitatea angajatorului este redusă în sensul art. 122 alin (3), iar acordarea unor zile libere suplimentare este prevăzută într-un alt context, acestea urmând a fi recuperate conform programului stabilit", a explicat Dan Năstase.
Consilierul mai spune că oricare ar fi denumirea documentului în care va fi menționată recuperarea liberelor în plus, el trebuie să conțină toate elementele necesare pentru identificarea concretă a programului stabilit, iar soluția optimă ar trebui să aibă la bază principiul consensualității și al bunei-credințe ce trebuie aplicat în relațiile de muncă.
Utilitatea predictibilității timpului de muncă de peste an
Cu referire la personalul din sistemul bugetar, Codul muncii prevede că Guvernul trebuie să stabilească în primele două săptămâni ale fiecărui an ce zile libere în plus va acorda bugetarilor pentru a crea cunoscutele punți între sărbătorile legale și zilele de weekend și modalitatea lor de recuperare. În oglindă, angajatorii privați cu salariați de mai multe religii pot avea o atitudine proactivă și să stabilească din timp când pică sărbătorile altor culte religioase față de sărbătorile legale și cum se va face recuperarea liberelor primite în plus.
"Deși alin (4) al art. 139 se referă la personalul din sistemul bugetar și la «punțile de vacanță», pe același principiu ar putea stabili programul și angajatorii din mediul privat, asigurându-se astfel o predictibilitate a timpului de muncă pentru anul respectiv, fiind cunoscute din timp atât datele sărbătorilor religioase, cât și situația concretă la nivelul fiecărei unități. Practic, Guvernul acordă zile libere pe care salariații bugetari le vor recupera ulterior, iar angajatorii privați stabilesc, din timp și printr-un document intern pe care îl vor comunica salariaților în cauză, modul în care zilele libere acordate celor care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creștin, de care aparțin, cât și pentru alt cult creștin, vor fi recuperate", a mai explicat consilierul juridic.