Mediul de afaceri respinge ideea de a plăti „taxe” la CCIR: S-ar dubla inutil activitatea ONRC

Conform proiectului de lege citat, înscrierea opțională în Catalogul firmelor de la CCIR se va transforma într-o obligație care să vizeze atât societățile, cât și PFA-urile. Totodată, înscrierea în catalog va implica plata unei „taxe” anuale, în funcție de dimensiunea afacerii, între 10 și 100 de euro.

Consiliul Național al IMM-urilor a atras atenția, într-un comunicat recent, că această măsură ar fi o substituire mascată a ONRC cu o asociație privată (CCIR). Practic, toate firmele și PFA-urile ar figura concomitent atât în Registrul Comerțului, cât și în Catalogul firmelor.

„Nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă și să achite și o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme, ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerț, pe care acestea ar trebui să și-l realizeze prin mijloace proprii, nu prin forța coercitivă a unei legi”, scrie sursa citată, cu precizarea că în acest fel s-ar încălca dreptul constituțional la liberă asociere, dar și că proiectul este gândit „cu dedicație” pentru camerele de comerț.

Într-un alt comunicat de presă recent, Consiliul Investitorilor Străini a atras atenția că autoritățile ar trebui să se axeze în perioada asta mai mult pe sprijinirea afacerilor, în contextul economic dificil generat de războiul din Ucraina, nu pe creșterea poverii fiscale și birocratice.

„Într-un context economic dificil generat de evoluțiile din piața energiei, de inflație și de instabilitate geopolitică, mediul economic are nevoie de măsuri de susținere a companiilor și a intiațivelor private. Propunerea legislativă cu privire la introducerea unor cotizații obligatorii pentru actorii economici afectează principiile de piață și îngrădește principiul de liberă asociere. Introducerea unui astfel de cadru va avea ca rezultat afectarea competitivității companiilor românești printr-o nouă povară fiscală și birocratică.

Atât la nivel european, cât și național se au în vedere măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, astfel încât companiile să își poată continua activitatea care în final contribuie la bugetul de stat și crează locuri de muncă. Parlamentul, alături de Guvern, trebuie să încurajeze dezvoltarea economiei prin măsuri ce au în vedere direcțiile europene de simplificare și digitalizare a oricărui proces administrativ și cu atât mai mult evitarea dublării cu procese deja existente”, au precizat reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, făcând aluzie inclusiv la dublarea activității ONRC.

O poziție asemănătoare a luat și Confederația Patronală Concordia, prin vocea directorului său executiv, Radu Burnete: „Obligarea tuturor firmelor din România să plătească o taxă unei organizații, fie ea și Camera de Comerț a României, pentru un serviciu care poate fi făcut de Registrul Comerțului, este în deserviciul mediului de afaceri, din punctul meu de vedere. Companiile trebuie să se poată asocia cu cine doresc, iar obligativitatea plătirii unei cotizații mascate nu este în măsură să sporească autonomia mediului de afaceri în raport cu autoritățile, ci dimpotrivă. O astfel de finanțare se poate transforma cu ușurință într-o formă de presiune politică la adresa organizației beneficiare într-un moment când preocupările ar trebui să fie în zona consolidării democrației și a bunei guvernanțe.”

Pentru a răspunde criticilor venite din spațiul public, reprezentanții CCIR au susținut recent o conferință de presă legată de proiectul de lege controversat. Aceștia au subliniat că obligativitatea înscrierii în Catalogul firmelor și a plății „taxei” n-ar fi altceva decât o modalitate prin care afacerile autohtone să fie mai vizibile, inclusiv în străinătate. Totodată, s-a precizat că nu vorbim efectiv de o taxă, ci de o contribuție, așa cum scrie în proiect.

„Prin realizarea acestui catalog al firmelor ne propunem să realizăm o promovare reală a mediului de afaceri, cu cifre adevărate și, mai ales, cu identificarea exactă a domeniului de activitate de unde se realizează profit. Contribuția firmelor nu reprezintă o taxă. Este modul prin care mediul de afaceri se poate autopromova, mai ales dacă ținem cont că, ani de zile, această promovare a fost lăsată în seama statului român, iar rezultatele sunt aproape zero. Ambasadele sunt înțesate de personal aparţinând Ministerului Economiei în state cu care România și-a atins de foarte mult timp maximul de potențial economic.

Trebuie să realizăm promovarea de investiții în România, în fiecare județ, acolo unde există o cameră de comerț, iar acest lucru costă. Sistemul cameral din România nu se finanțează din bani de la bugetul de stat, ajungând în 2022 cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa. Este momentul în care autoritățile trebuie să aleagă între dispariția camerelor de comerț din România sau redefinirea acestora ca instituții puternice care să atragă companiile într-un sistem competitiv și performant”, a declarat Mihai Daraban, președintele CCIR.

Proiectul mai conține și o altă măsură care a fost criticată în spațiul public - firmele vor fi obligate să-și certifice administrarea propriei activități printr-un certificat special obținut contra cost de reprezentantul legal. Obligația de depunere a situațiilor financiare anuale ar urma să fie condiționată atât de înscrierea în Catalogul firmelor și de plata cotizației anuale, cât și de obținerea certificatului special de către reprezentanții legali ai firmelor.

În momentul de față, proiectul de lege este în lucru la comisiile senatoriale din Parlament, astfel că este abia la începutul traseului legislativ. Ca să se aplice, documentul trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.