Pentru că s-a discutat destul de mult pe tema obținerii documentului cu care se face dovada parcurgerii acestei proceduri, iată un scurt ghid în ajutor:
Ca să nu afecteze activitatea angajatorului, ziua liberă va fi acordată la o dată stabilită de comun acord, însă angajatorul nu ar putea refuza acest drept salariatului, iar o perioadă de 12 luni poate fi suficientă atât pentru exercitarea dreptului, cât și pentru executarea obligației.
Așa cum rezultă din alin (3) al art. 49 din OUG 19/2020, angajatorii au obligația de a acorda această zi liberă, însă salariatul trebuie să facă dovada auto-recenzării, procedura fiind simplă:
- Se accesează pagina https://dovrec.insse.ro/ și se introduce CNP-ul și codul de verificare anti-spam.
- Un click pe „Căutare” generează dovada auto-recenzării.
După obținerea dovezii, salariatul îndreptățit poate solicita ziua liberă plătită, deci va adresa o solicitare angajatorului în acest sens, iar în urma consultărilor vor stabili de comun acord data la care aceasta va fi acordată.
La rândul său, angajatorul poate urma aceeași pași pentru a verifica autenticitatea dovezii, caz în care va introduce CNP-ul salariatului care solicită ziua liberă.
Termenul de 12 luni începe să curgă de la data realizării cu succes a auto-recenzării, nu din momentul solicitării sau al generării documentului care atestă efectuarea cu succes.
Practic, în exemplul de mai sus, auto-recenzarea s-a efectuat cu succes în data de 12 aprilie 2022, iar dovada a fost generată în 10 mai 2022 și cererea s-a putea depune până la finalul lunii aprilie 2023.
Deși pare un termen destul de mare (12 luni), atât salariații, cât și angajatorii ar trebui să țină cont de principiul bunei-credințe și să inițieze consultarea privind momentul acordării acestui drept, deci cererea ar fi de dorit să fie depusă cât mai curând, cu indicarea mai multor zile, astfel încât acordul părților să se poată realiza.
De asemenea, dacă angajatorul nu poate acorda ziua liberă într-una dintre cele indicate de către salariat, pentru desfășurarea în condiții optime a activității, poate oferi mai multe variante, deci putem spune că momentul este negociabil.
Mai mult, cu cât solicitarea este depusă mai devreme și sunt indicate mai multe variante, cu atât cresc șansele de a identifica soluția potrivită și angajatorul nu ar putea invoca afectarea activității, deci ar fi exclus un refuz pentru că se solicită dreptul „de pe o zi pe alta”.
În cazul în care, deși au fost prezentate mai multe opțiuni și solicitarea a fost transmisă din timp, angajatorul refuză acordarea zilei libere, salariatul se poate adresa inspectoratului teritorial de muncă și nu aș exclude nici varianta unui conflict de muncă, fiind un drept prevăzut de un act normativ și de care se poate extinde și ca drept patrimonial.
Mai concret, salariatul are dreptul la o zi liberă plătită în 12 luni de la data realizării cu succes a auto-recenzării, deci în tot acest timp o zi nu ar fi trebuit să presteze activitatea și să fie plătit.
Dacă angajatorul a refuzat acordarea zilei libere, salariatul a prestat o zi în plus, iar în acest caz, pe lângă refuzul nejustificat avem și muncă în afara timpului normal, adică muncă suplimentară.
Sigur, toate aceste aspecte vor fi analizate de instanța competentă în cazul în care salariatul prejudiciat va adresa o solicitare în acest sens, potrivit dispozițiilor Codului muncii, coroborate cu cele ale OUG 19/2022.
Comentarii articol (1)